Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Star Trek: The search for Spock este o continuare directă a precedentului film, The wrath of Khan.
Așa că nu poate fi înțeles de sine stătător, filmele trebuie urmărite împreună.
🎬 Star Trek: The search for Spock – Premisă 📖
Cine nu a văzut al doilea film, n-are decât să mă înjure, dar informația plutește în eterul cibernetic, așa este că nu este spoiler.
Spock (Leonard Nimoy) și-a dat viața pentru a salva multe altele, un sacrificiu logic și glorios care îl afectează profund pe Kirk (William Shatner).
Reîntors la bază, Kirk este luat la rost de tatăl lui Spock care-l ceartă pentru că nu i-a dus trupul pe planeta natală pentru ritualul specific speciei din care face parte Spock.
Așa că al nostru brav Kirk ia cu el câțiva camarazi / subalterni de nădejde și încalcă ordinele superiorilor care-l lăsaseră la vatră pentru că nava Enterprise, ajunsă o copaie spațială, nu mai era capabilă să cutreiere spațiul.
Spre aceeași destinație se îndreaptă și klingonianul Kruge (Christopher Lloyd) care are în minte, însă, alt obiectiv, nu i se rupe de Spock, ci de o invenție miraculoasă.
💭 Star Trek: The search for Spock – Comentariu 🍿
După fantasticul The wrath of Khan, franciza revine cumva la lentoarea din The motion picture pentru că povestea nu este una suficient de suculentă pentru a justifica o producție de lungmetraj.
Până pleacă lumea în căutarea lui Spock se prăpădește cam jumătate de film, ceea ce induce ideea de pălăvrăgeală multă, acțiune puțină.
Însă acesta este elementul narativ care a scos în evidență saga spațială startrekistă față de altele, anume accentul pus pe partea intelectuală plină de dialoguri suculente la nivel cerebral.
Pregătiți-vă pentru lungi pledoarii care au ca subiecte principale conceptele de prietenie adevărată, existență dincolo de carnal, joaca de-a Dumnezeu, scopul efemer al vieții și alte asemenea teme profunde.
Pe scurt, filmul este unul care se scaldă mult în oceanul infinit al gândirii filozofice care se referă la finitudine, neant, contingența ființei umane și aș putea continua, dar deja sunt băgat în depresie.
Nu este deloc un film vesel, probabil m-a prins și într-o pasă meditativă, dar m-a făcut să mă gândesc la moarte mai mult ca oricând.
M-a făcut să conștientizez că prezența mea și a noastră pe acest pământ este doar o clipită insignifiantă și că ne-o irosim cu tot felul de nimicuri inutile pentru a ne da o importanță superficială și facilă.
În realitate, altceva contează, sau ar trebui să conteze, în drumul nostru trecător pe planetă, doar că asta implică mult efort din partea noastră, ceea ce este contrar lenei imense care zace-n noi.
Oare ce rămâne după noi când nu vom mai fi? După ce trupul ne este transformat în îngrășământ natural? Oare amintirile care se vor stinge treptat? O piatră funerară năpădită de bălării? Moștenitorii care vor avea aceeași soartă futilă?
Hai că deja m-am deprimat, dar este vina filmului, nu a mea, că el se ia la trântă cu o tematică morbidă, nu eu.
Totuși, nu pot spune că The search for Spock este doar vorbă metafizică și discuție demoralizantă, avem și ceva acțiune pentru distracția spectatorului.
Însă și aici am rămas cu impresia că tot ce se întâmplă pe planeta Genesis are legătură cu subiectul principal pentru că am ajuns la concluzia ca Genesis este reprezentarea fizică a iadului.
Ce nu mi-a plăcut a fost antagonistul, parcă prea caraghios scris și deloc memorabil, nu a părut deloc amenințător, mai degrabă un țăcănit fără mult creier care voia ceva, dar nu știa exact de ce.
Cu el sau fără el nucleul poveștii ar fi rămas același, prezența lui nu are mare importanță, trece pe plan secund, este acolo doar să nu zicem că n-are Kirk cu cine să se înfrunte la nivel fizic.
În rest, nu sunt alte adăugiri referitoare la distribuție, deja știm ce le poate pielea celor din multele roluri celebre.
O singură remarcă am de făcut, Saavik nu mai este jucată de Kirstie Alley, ci de Robin Curtis.
De ce? Pentru că în autobiografia lui Leonard Nimoy, care a și regizat filmul, el spune că ar fi vrut-o tot pe Alley, dar agentul ei a cerut prea mulți bani, iar bugetul nu și-a permis o asemenea excentricitate.
Înainte să mă deplasez cu viteză warp spre ultimul capitol, trebuie să spun că există și ceva emoție în acest film, că planeta nu este singura care moare.
🏆 Star Trek: The search for Spock – Verdict 👍 sau 👎
Că nu arată prea bine efectele speciale, că se simte că este un film ieftin, că se prezintă mai mult ca o producție TV decât pentru marele ecran, toate sunt adevărate, dar impactul a ceea ce vedeam a fost mare.
Se spune despre filmele impare din seria Star Trek că sunt nereușite, că există un fel de blestem, dar nu mi s-a părut că Star Trek: The search for Spock ar intra în această categorie.
Reușește să îmbine decent partea filozofică, numai bună de rumegat în serile ploioase când ești acompaniat doar de gândurile tale, cu o acțiune spectaculoasă, chit că este una constrânsă de limitările financiare.
Așadar, împacă și capra, dar și varza, și fanul înfocat care cunoaște până și cel mai mic șurub al navei Enterprise, dar și spectatorul neinițiat care confundă Trek cu Wars.
Pentru mine se situează între primul film, care a fost destul de greu de digerat, și al doilea, unul excelent pe toate palierele.
Acestea fiind scrise, nu-mi rămâne decât să recit de 7 ori celebra replică „Live long and prosper‟.
(3,5 / 5)
Trailer:
