Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Ehe, anii `70, ani plini de disaster movies, unii cântă Ani de liceu, eu cânt Ani disaster movies, The Cassandra Crossing fiind unul din acestea.
🎬 The Cassandra Crossing – Premisă
Filmul este pe sistem de viruși, că pe la Geneva, într-o clădire guvernamentală cu mare ștaif, se preumblă niscai teroriști de sorginte scandinavă (poftim originalitate, nici ruși, nici chinezi) care vor să dea cu bombe.
Doar că prăpădiții nu prea o bunghesc ei bine pe alte limbi și nu văd că pe o ușă scrie neaoș Americanski carcalaski, o locație secretă în care americanii au dosit un virus letal, că doar nu erau proști să-l țină la ei acasă.
Teroriștii fac cunoștință cu microbul microscopic și fericitul care scapă cu viață se aburcă într-un tren umplut până la refuz cu vedete în vogă la acea vreme și uite așa se coace povestea din The Cassandra Crossing.
Un general cu multe trese, Mackenzie (Burt Lancaster – From here to eternity) are misiunea de a izola molima cu orice preț.
💭 The Cassandra Crossing – Comentariu 🍿
P-ăsta îl văzui acum hăt timp, în vremuri imemoriale, când rupeam Sandy Bell și Sailor Moon, și tot ce îmi mai aminteam din el era scena de final care, la acel moment, m-a traumatizat.
The Cassandra Crossing este cam păcăleală, că nu prea este disaster movie, mai mult o dramă microbiană pentru că nu se întâmplă nimic exploziv, în afară de picurii de salivă ucigași.
Petrecem foarte mult timp în tren, luăm cunoștință cu prea multe personaje care nu fac cine știe, doar se vânzolesc de colo până colo să își bifeze actorii celebri partitura și cam atât.
Degeaba avem un doctor de renume la bord, că și Gogu de la Sculărie dacă era acolo, aceleași recomandări le dădea.
Se vede de la o poștă feroviară că The Cassandra Crossing, o co-producție italo-britanică, s-a bazat mai mult de puzderia de nume faimoase să ne distragă de la scenariul cam pișpiriu.
Și într-adevăr, se prezintă la datorie nume precum Sophia Loren, Ava Gardner, Richard Harris (Gladiator), Martin Sheen (Apocalypse now), ba chiar și infamul O.J. Simpson (The towering inferno).
Am zis de Sophia Loren? Că merită menționată.
Nu că ar fi The Cassandra Crossing vreo deraiere de film, dar nu-i nici pe departe ceea ce anticipam pe baza unei amintiri vii încuiate în cufărul memoriei.
Sunt prea multe îmbârligături la mijloc, care n-au nicio treabă cu povestea de bază, oarecum necesare (că vorba aia, cât să mizezi pe niște bolnavi identici în 2 ore de film?), dar care diluează drama infectaților.
Mi s-a părut că-i mult prea jovial, în ciuda seriozității subiectului abordat, degeaba are ratingul acela R, că nu l-am sesizat.
Nu se duce într-o direcție sumbră, pe măsura unui asemenea virus bolând care, între noi fie vorba, nu-i atât de periculos pe cât ni se spune.
Acțiunea din The Cassandra Crossing nu excelează la nici un capitol, mai mult se urlă isteric și se țipă-n telefoane decât să fie luate decizii înțepătoare.
Spre final ies și armele din tocul lor și se mai dau niște orificii prin geamurile din tren și oamenii puși în fața gloanțelor.
Tehnic arată ridicol acum, diferența dintre actori și decorul ecranului verde fiind una prea mare pentru a nu te apuca râsul.
Iar faza finală, cea epică din creierul meu, este un mare fâs revăzută acum, cu miniaturi nu prea bine realizate care arată cam nasol, dar nu neapărat ceva strigător la cer, pentru că și bugetul a fost cam penurie.
Ce să mai, la mine s-a lăsat cu multă nostalgie, mai ales revăzând anumiți actori, iar subiectul este unul bine ales.
Tema abordată va rămâne permanent relevant, că mai mereu se găsește câte o vietate să se răhățească stricat în mâncarea noastră.
🏆 The Cassandra Crossing – Verdict 👍 sau 👎?
Drept să spun, The Cassandra Crossing nu-i deloc cel mai reușit film din această categorie.
Însă pot să laud scena de deschidere, una lungă și neîntreruptă, cu o panoramare a orașului Geneva de la diverse altitudini, de m-am întrebat cum au făcut-o, că pe vremea aia nu erau drone.
Ah, cu elicopterul? Oho, păi s-au chinuit ceva să nască acea scenă.
Credeam că mi s-a terminat oxigenul, dar mi-am adus aminte că filmul ridică o serie de întrebări de moralitate cu privire la cea mai bună abordare a unei asemenea situații, oare viața cui este mai valoroasă?
Este un film realizat după șablon, fără alte veleități artistice, oferă ceva distracție vizuală doar pe final, pentru că în rest se duce cu viteză spre negura uitării și eu am obosit, nu pot să traversez mai mult de 6 poduri.
(3 / 5)
