Comeback-ul meu în sala de cinema s-a produs cu The comeback trail, parcă așa într-un stil poetic. De fapt, celelalte filme existente în program erau deja văzute, că doar nu eram tâmpit să revăd The marksman, ăsta era singurul pe care nu mi-am odihnit pleoapa obosită.
În film Robert de Niro (Raging bull, The godfather: Part II) este Max Barber, un producător de filme, dar unul amărât, cel mai numeros public la un film de-al său a fost reprezentat de protestatarii care pichetau un cinema care rula Killer nuns, cel mai recent eșec al său care a reușit performanța de a vinde 0 bilete.
Că n-are succes, n-ar fi mare tragedie, problema este că n-are succes pe banii altora, el împrumutându-se de la un mafiot, Reggie (Morgan Freeman – Deep impact, Se7en) pentru a-și finanța filmele. Cum bilete vândute nu sunt, deci box office sufletul, n-are cum să-și stingă datoria. Amenințat cu somnul cel de veci, Max trebuie să scoată pe undeva cămașa. Așa că pune la cale o scamatorie cu o poliță de asigurare și îl convinge pe Duke Montana (Tommy Lee Jones – Jason Bourne, Ad Astra), o fostă vedetă de cinema, uitată de mult și aruncată la coș, să joace în filmul ce i-ar relansa cariera. Dar pe Max nu-l interesează calitatea filmului, ci cu totul altceva.
Filmul este scos la înaintare ca fiind o comedie cu nume grele pe afiș. Și într-adevăr, are nume legendare pe poster, actori numai unul și unul. Din nefericire, la cârma filmului se află George Gallo, cel care a regizat și Vanquish, film atât de prost încât nici măcar eu nu am curajul să-l urmăresc, film în care joacă, din nou, Morgan Freeman (The Shawshank redemption, Unforgiven). Cred că Gică îl are pe Morgan cu ceva la mână de tot acceptă să joace în filmele sale.
Dacă ați urmărit vreun episod din desenele animat Road runner, atunci o să vă dați seama la ce mă refer când scriu că The comeback trail pare o transpunere în realitate a aceste animații îndrăgite.
Filmul nu este deloc cine știe ce, degeaba are acești monștri sacri ai cinematografiei, fiecare înhățând mult râvnitul Oscar (De Niro chiar două), pentru că scenariul nu este atât de impresionant pe partea de personaje încât să aibă nevoie de asemenea nume sonore să le interpreteze. Dar am înțeles ideea, că este mai mult de marketing.
Însă în ciuda subțirimii poveștii lipsite de originalitate (fiind un remake), filmul a fost cât de cât amuzant prin comicul faptic generat de situațiile puse la cale de Max Barber pentru ducerea la îndeplinire a planului său malefic, dar situații care se întorceau, implacabil, împotriva lui prin fel și fel de gaguri dureroase fizic.
Comedia este infantilă, dar fiind pusă în scenă de asemenea nume bătrâne, să zic că primește o haină nouă neroasă de molii, asta mai mult datorită senzației de straniu pe care ți-o trezește imaginea unor De Niro sau Lee Jones puși în situații jenante și mult sub pedigree-ul lor actoricesc.
Păcat că mai toate poantele amuzante sunt prezente în trailer și filmul nu are suflul necesar să te amuze pe toată durata lui.
Se pare că Robert De Niro, la bătrânețe, se lipește de comedii prostești, ușurele, fără mare profunzime precum Dirty granda, The war with grandpa și acum The comeback trail.
Filmul are și o componentă tristă reprezentată de drama actorilor celebri în tinerețe, dar care sunt aruncați ca pe-o șosetă întărită la bătrânețe, care intră-n depresie, își îneacă amarul în alcool, rememorând clipele lor de glorie de mult apuse. Dar nu se insistă prea mult pe acest aspect, mai ales că ar fi dat-o oarecum în antiteză cu distribuția filmului plină de actori în vârstă care încă își găsesc de muncă și încă sunt apreciați și dincolo de 70-75 de ani, chiar 80 de ani (Morgan Freeman are 84 de ani și prestează de nu-i adevărat).
M-a iritat, la fel ca la The unholy, lenea celor care au realizat filmul de a depune niscai efort autentic, iarăși foc CGI care arată ca dracu? Și pe la americani au trecut niscai austrieci și le-au șutit lemnele de nu-și mai permit să le ardă pe bune?
The comeback trail este drăguțel, asta datorită prezenței celor trei mari actori, altfel era uitat pe vreun raft prăfuit și nebăgat de nimeni în seamă. Dar nah, cine n-are bătrâni, să-și cumpere. Cam ăsta a fost motto-ul pe care s-a bazat filmul, n-a mai contat că personajele nu sunt deloc dezvoltate cum trebuie, scenariul a zis că sunt suficiente numele actorilor, ce atâta caracterizare.
Rămâneți până la final de tot pentru că abia atunci urmează partea cea mai bună, într-un pur stil tarantinesc avem parte de un trailer la filmul inventat Killer nuns. Amu` pe ăla aș vrea să-l văd.
Pentru The comeback trail m-am decis să mă apuc să scriu 6 scenarii, poate unul va da lovitura.
