Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Personal, consider Tokyo drift ca fiind un spin-off al francizei The fast and the furious pentru că nimeni din distribuția primelor 2 filme nu apare în această producție.
Povestea este mai mult una adolescentină pentru că în rol principal este Sean (Lucas Black – Furious 7), un tânăr turbulent, cu fitilul scurt și mașina rapidă, care n-are nevoie de prea multe imbolduri să se arunce în cine știe ce curse pentru a-și demonstra supremația pe șosea.
Cum mă-sa și poliția laolaltă s-au săturat de ifosele lui Sean, pentru a evita scăpatul săpunului în dușul comun de la pârnaie, este expediat la tac-su, tocmai în Tokyo.
Nu trece multă vreme și intră în bucluc și aici, doar că japonezii sunt mai ciudați, la ei nu este lungă, ci încovoiată. Mă refer, desigur, la pista de circuit, aici nu are relevanță neapărat viteza, ci cât de bun ești în drifting, că de aia se numește filmul Tokyo drift.
Din nefericire pentru Sean, nu prea știe el cu ce se mănâncă driftul, dar are noroc cu Han (Sung Kang – Raya and the last dragon, Pearl Harbor), un fel de șefuleț găinar, și cu Twinkie (Bow Wow), bișnițarul mărunt care vrea să facă un ban (ne)cinstit în cel mai plin de stereotipuri comportament de negru, care vor să-l învețe cum stă treaba cu viața în Japonia.
Tokyo drift este un film simplu, extrem de simplu, povestea se rezumă la o răfuială între doi vitezomani driftangii care se înfruntă din cauza unei fuste care le cade cu tronc amândurora.
Este cel mai slab ca poveste și ca scenariu, dar ca opinie personală, mi se pare cel mai autentic ideii de film cu mașini de curse pentru că se învârte cea mai mare parte din timp în jurul acestui concept.
Nu tu jafuri, nu tu muncă sub acoperire, nu tu misiuni secundare, nu, doar curse și atât.
Asta nu înseamnă că Tokyo drift este vreo capodoperă în materie de film pentru că a ține aproape de nucleul pe baza căruia s-a născut această franciză nu duce automat și la un film excelent.
Trecând peste faptul că adolescenții din acest film arată de parcă ar fi mers de câteva ori la război și că mai toți japonezii o rup pe engleză, povestea prea simplistă nu ajută foarte mult Tokyo drift, nu este deloc interesantă, practic se rezumă la doi pseudo-tauri care se înfoaie pe lângă o fufă, dar care nu au prea mulți neuroni în mansardă.
Acțiunea, în schimb, este bună, sunt 4 scene mari și late în care mașinile mănâncă asfaltul și regia lui Justin Lin (Star Trek Beyond) este una lină (hi hi), vezi cu lux de amănunte ceea ce se petrece și, mai ales, totul emană o senzație de realism pentru că nu este folosit prea mult CGI, avem parte de practic, de niște piloți veterani experimentați și mașini rapide care sunt implicate în câteva curse nebunești în care de bază este driftingul.
Personajele nou introduse nu pot spune că excelează în vreun fel, doar Han are carismă, tocmai de asta a și fost folosit în următoarele filme, iar interacțiunea dintre ele este banală, fără să aibă ceva memorabil, așa cum sunt problemele adolescentine, frivole și superficiale.
Păcat însă că filmului îi lipsește un scenariu care să nu fie retard.
Lasă-le naibii de erori de continuitate, de parbrize care se repară ca prin minune, de mingi de baseball care sfidează legile fizicii sau de personaje care se uită în telefoane cu ecrane stinse urmărind o cursă pe care nimeni n-o transmite, dar băi nea scenaristu`, măcar învață și tu cum stă treaba cu zilele săptămânii.
Când Sean ajunge în Tokyo, tac-su este luat prin surprindere:
– Fiule, te așteptam abia pe data de 7.
– Tată, dar azi este data de 7.
– Ah, înseamnă că mă-ta a uitat că Japonia e cu o zi înainte față de USA.
Alo, nene scenaristule, în situația asta înseamnă că în Japonia este data de 8, deci tac-su ar fi trebuit să fie deja de ieri impacientat că băiatul lui nu ajunsese.
Tokyo drift nu-i deloc strălucit ca film, dar este bun ca film cu drifturi pentru că asta oferă într-o proporție destul de generoasă.
Actorii nu-s deloc cine știe ce, dar nu pot spune că este vina lor, atât s-a putut cu un scenariu prost încropit în ceea ce privește dialogurile, dar mi s-a părut că este mai bun decât 2 fast and 2 furious și cel mai fidel (din cele 10 filme de până acum, includ și F9 ce stă să apară) ideii de curse cu mașini, celelalte au sau vor avea fire narative care deturnează povestea de la simplitatea unor liniuțe în mare viteză.
De aceea arunc Tokyo drift între primele 2 filme și îi desenez 6 flăcări pe mașină.
(3 / 5)
