Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Taman franciza Omen să nu fie sculată din morți? Iată că The first Omen ne readuce în acel univers, dar ne trimite la geneză, la cel dintâi.
🎬 The first Omen – Premisă 📖
Margaret (Nell Tiger Free) este o aspirantă la un rol de mireasă de-ale lui Dumnezeu așa că se pregătește să-și lepede veștmintele lumești și să le îmbrace pe cele sfințite.
Pentru asta, dintr-un motiv ambiguu, trebuie să ajungă din SUA tocmai într-o mănăstire din Italia.
Aici nu dă peste cununi cerești, atmosfera este una tristă și chiar macabră pentru că una dintre copilele orfane de care măicuțele au grijă nu l-a ascultat pe Busu.
Adică n-are toate țiglele pe casă. Cel puțin, asta este placa pe care bătrânele acre și veștejite o repetă la infinit.
Clar este că pe acolo se petrece ceva necurat chiar dacă am penetrat adânc în Casa Domnului.
Știți ce? M-am plictisit să mă prefac că am în față o premisă nouă și originală.
💭 The first Omen – Comentariu 🍿
Vreți versiunea scurtă sau pe cea lungă?
Cea scurtă este următoarea: Filmul de față este 95% IDENTIC cu Immaculate.
Pentru cea lungă am să dezvolt un pic.
În ambele avem o pretendentă la rolul de măicuță ce trebuie să-și care bagajele dintr-un sătuc american ce nici pe hărți nu se regăsește până taman în Italia pentru că … de aia.
Locul în care-și fac ucenicia este unul ce numai la gânduri divine nu îmbie și la mijloc intervine și conceperea unui copil care se va naște cu un scop bine împământenit.
Singurele diferențe dintre cele două filme sunt finalul și forma reliefului protagonistei, care mai bombat, care mai plat.
Atât, în rest zici că scenariștii au studiat la aceeași instituție de învățământ unde și-au luat și politicienii noștri doctoratele pentru că unul dintre scenarii este plagiat.
Și mi-am dat seama de asta imediat după ce am trecut peste reuniunea Game of thrones din început cu Ralph Ineson (The creator) și Charles Dance (Against the ice).
Adică misterul a durat vreo cinci minute, apoi au urmat aproape două ore de plictiseală totală pentru că mai văzusem acest film.
Și nu acum nu știu câți ani, să-l fi uitat între timp, ci în urmă două săptămâni, așadar tema era proaspătă.
Fără să exagerez, am terminat găleata mare de popcorn și sucul până când povestea s-a urnit cu adevărat.
Măcar de ar fi fost o găleată cu tematica Dune 2, așa aș fi putut să mă dedau la alte modalități, unele plăcute, de a-mi petrece timpul pe întuneric în sala de cinema.
Ce să fac și eu? Perorez pe lângă subiect pentru că am ce chestii diferite să scriu, citiți articolul dedicat lui Immaculate și tot dracul ăla este.
Hai că mă screm mintal un pic să bolborosesc ceva nou despre The first Omen.
Are niște secvențe violente vizual, de genul scârbos, deși sunt forțate doar de dragul de a șoca pentru că nu au prea multă logică din punct de vedere anatomic.
Dar cum la mijloc este vorba despre religie, evident că se poate folosi scuza cu căile necunoscute pentru a justifica orice balivernă utilizată pe post de împingător al acțiunii.
Nu este un film horror, mai degrabă o dramă misterioasă pentru că naște foarte puține momente de speriat, și acelea extrem de previzibile.
Pe lângă faptul că erau așa din peniță, ele devin și mai ușor de intuit din cauza imaginii cadrate prea ostentativ într-un anume fel care să atragă privirea într-un punct fix.
Și prin folosirea acestui tertip, care oricum este redundant, îți dai seama ce urmează să se petreacă.
Bineînțeles, în zgomot de concerte simfonice, că altfel nu putea, până și o mână pusă pe umăr este însoțită de bubuituri asurzitoare, că altfel cum dracului ne-am mai speria?
Dacă Immaculate mi s-a părut ceva mai alert, cu un ritm mai accelerat, aici totul se mișcă în reluare, există o diferență de 30 de minute între duratele celor două pelicule surori.
Și asta se simte din plin aici, simțeam că nu se mai termină odată, parcă eram la o liturghie când afară era frumos și natura mă îmbia să ies la soare dar trebuia să aștept să termine popa incantațiile bălmăjite.
🏆 The first Omen – Verdict 👍 sau 👎?
Nu am cum să fiu convins că unor oameni le-a venit simultan fix aceeași idee, pentru mine este clar, cineva a copiat.
Și tind să cred că Immaculate, deoarece a intrat în producție la câteva luni după The first Omen, ambele fiind turnate în Roma. Doar se știe că toate drumurile duc acolo.
Ce pierde acest film la senzual câștigă la grotesc și joc actoricesc, fiind superior lui Immaculate care, însă, a stat mai bine pe vizualul uman, am avut cu ce să-mi clătesc ochii.
Aici mai degrabă îmi venea să mi-i scot.
Nu mai are rost să trag de timp, că-i prețios și nu întinerim, așa că voi încheia aici periplul prin acest univers religios.
Credeți că mai este cazul să menționez că se leagă la final de The Omen-ul din 1976?
Am să-i șterpelesc 4 dosare, că nu pot să-l desprind de Immaculate, și nu știu de ce mi s-a făcut subit chef să ascult melodia Bad a lui Michael Jackson.
Poate pentru că filmul repetă de un miliard de ori acest cuvânt? Tot ce este posibil.
(2 / 5)
Desi imi doream sa vad un reboot interesant al francizei Omen, sunt dezamagit sa constat ca The first Omen este doar o copie fidela a filmului Immaculate. Pot spune ca am pierdut aproape 2 ore din viata mea uitandu-ma la aceeasi poveste, cu mici diferente la final si la aspectul fizic al personajului principal. Efectele violente par exagerate si fortate, iar scuza ca sunt in numele religiei nu isi are rostul. Din pacate, acest film a fost doar o tentativa banala de a atrage publicul cu ajutorul unei marci deja consacrate, dar fara nicio inovatie sau originalitate. Sper ca urmatoarea franciza Omen sa se ridice la asteptarile noastre si sa ne aduca o poveste cu adevarat noua si interesanta. Pana atunci, este evident ca magia filmului a disparut treptat din productiile recente ale lui Dark Castle.
Deci nu-s nebun sa cred ca doar mie mi s-a parut ca sunt aproape identice cele 2 filme. M-am linistit.