The hand of God

The hand of God este nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin și s-a transferat pe Netflix, liber de contract.

Producția vine din Cizma Macaronară, titlul original fiind È stata la mano di Dio și este regizată de Paolo Sorentino.

🎬 Premisă

Numele filmului rezonează cu fanii fotbalului pentru că face trimitere către celebrul gol marcat cu mâna de Maradona în sfertul de finală contra Angliei la Mondialul din 1986.

Titlul este Mâna lui Dumnezeu, filmul începe cu un citat din defunctul Maradona, eu sunt fan fotbal, am zis că ăsta-i făcut special pentru mine, mai ales că părea că intră și în prelungiri, trecând de 2 ore ca durată.

Dar nu despre asta este povestea din film, ci despre o familie de italieni din Napoli. De fapt, este impropriu spus familie, mai degrabă neam sau, și mai bine, clan de sicilieni, că-s tare mulți.

Viața lor deloc banală se învârte în jurul zvonului colosal că Maradona ar putea fi transferat la Napoli.

Putem spune că The hand of God este un bildungsroman care îl vizează pe Fabietto, cel pe care ne concentrăm atenția, un tânăr încă indecis cu privire la viitorul său, care mai degrabă încearcă să-și țină în frâu libidoul, că-i zboară privirea, destul de  incestuos, spre orice formă feminină din familie care nu-i mă-sa.

Caracterul lui este cel pe care îl urmărim cum se întărește și se formează pe parcursul filmului.

💭 Comentariu

The hand of God are cam același schelet narativ ca Roma lui Cuaron, un fel de Amintiri din copilărie ale lui Sorentino, deci este posibil să nu fie pasionant pentru toată lumea.

Pe mine s-a surprins, cel puțin prima jumătate care este o comedie brutală și destul de ireverențioasă pentru că se face mișto, dar fără răutate, despre persoane care au ceva dizabilități, fie mintale, fie fizice.

Avem personaje care de care mai pestrițe, matroana care are gura spurcată și explodează injurii către toți cei care o calcă pe copite, mama ajunsă la maturitatea vârstei a doua căreia îi arde de farse, o fiică pe care o știm doar după voce, că stă numai în baie, și o mătușă dezinhibată care l-ar face pe Eros să se rușineze.

Atenție, filmul nu este pentru cei mici pentru că The hand of God exudă erotism prin toți porii și transmite un senzual atât subtil, pe care-l simți plutind prin aer, cât și unul direct, fără menajamente, cu nurii nuzi la vedere.

Are, din acest punct de vedere, un moment șocant și excitant numai bun de clătit ochii. Vorbesc acum din punctul de vedere al bărbaților, să fiu scuzat de doamne.

Când vedeți imaginea asta, să vă pregătiți.

Filmul are multe momente speciale, familia nu duce deloc o existență normală și plictisitoare, mereu se întâmplă ceva ieșit din comun, și nu are rost să elaborez mai mult de atât, cert este că de la fotbal la filme, filmul abordează o plajă nudistă largă de subiecte.

Și când eram eu cu interesul tot mai ațâțat de ceea ce se petrecea pe ecran, în The hand of God se produce o schismă ireconciliabilă și pe la jumătate are loc un eveniment care coboară filmul de pe piedestalul pe care îl așezasem.

Schimbă macazul și o dă în tragedie, dramă și depresie, un ton sumbru care nu prea se potrivește cu atmosfera festivă și estivală emanată de locațiile maritime superbe prezentate de film.

Că tot se leagă de fotbal, The hand of God este ca traiectoria carieristă a unui jucător de fotbal, joacă excelent, se transferă pe sume mari, câștigă trofee, ajunge la apogeu, are lumea la picioare, apoi îmbătrânește, scade-n randament, îi apune steaua și ajunge pe la echipe de duzină (vezi Messi la PSG și Ronaldo la Manchester United – să vezi acum injurii că am numit echipele astea două ca fiind de duzină).

The hand of God este un fel de coming of age movie setat pe superbul fundal al Napoli-ului, cu multe scene intense aflate la ambele spectre ale sentimentelor, avem și umor spumos, dar și dramă cutremurătoare.

Și să nu uit de momentele bizare, care au menirea de a șoca pudibonzii. De fapt, pe toată lumea, ce s-o mai ocolesc, mă mănâncă limba să spun despre ce este vorba, dar mă abțin, degeaba mă perie degetele să scriu, zic pas.

🏆 Verdict

Așa, per ansamblu, The hand of God este un film decent, o dramedie italiană care excelează la partea comico-erotică, având chiar momente deșănțate / scandaloase (oh, da, este o scenă de sex ilară, dar și plină de blasfemie), dar care nu prea nimerește, pentru mine, partea dramatică, nu vine cu ceva nou, care să iasă mult în evidență, ca niște sfârcuri printr-un tricou din material mătăsos pe timp de vreme rece.

Aceste 7 goluri pe care i le marchez sunt pentru prima parte, dacă ar fi continuat-o în acea direcție, i-aș mai fi dat o dublă.

3.5 out of 5 stars (3,5 / 5)

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

After ever happy

After ever happy

Sunt prezent pe metereze, datoria mare mă cheamă, n-am ratat After ever happy, infinita franciză …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.