Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
The house este o comedie (sau așa am fost mințit) despre un cazinou ilegal.
Scott (Will Ferrell ) și Kate (Amy Poehler) sunt un cuplu ca oricare altul dintr-un mic orășel de care nu a auzit nici dracul, cu o fată tocmai acceptată la o universitate de prestigiu cu o bursă oferită de primăria mândră că un cetățean din propria ogradă a ajuns atât de departe.
Doar că acțiunea este pusă în mișcare de dispariția acestei burse ca urmare a bugetului redus al primăriei, astfel încât viitorul fetei este pus în pericol.
Cei doi părinți nu se lasă cu una, cu două, nu vor să își dezamăgească odrasla, așa că, în cârdășie cu prietenul lor Frank, proaspăt părăsit de soție din cauza problemelor cu jocurile de noroc, întemeiază în casa acestuia un cazinou ilegal cu scopul precis de a strânge doar banii necesari taxelor școlare.
Evident că acest lucru generează o groază de situații care de care mai absurde și comice în mintea scenariștilor dar m-am distrat mai mult la o extracție de măsea decât la acest film.
Cei trei își iau rolul din ce în ce mai serios, încep să imite comportamentul pe care l-au văzut prin filmele cu gangsteri, își trag porecle cu care să bage oamenii în sperieți, totul pentru a-și atinge obiectivul care pe parcurs se schimbă, dacă tot s-au apucat de treaba asta, să scoată și niște bani în plus.
Pe parcurs intervine și poliția, și primăria, și un mafiot local, la câtă activitate este în acest The house ai crede că este o comedie spumoasă, dar, din păcate, singurul care a făcut spume la gură am fost eu, întrebându-mă ce caut la acest film.
Am fost bombardat de aceleași glume porcoase, pe alocuri viscerale cu scopul de a șoca, cuvinte vulgare și scene retarde, de parcă scenariștii și-au pus în cap să realizeze un film cât mai sec cu putință.
Nu mă leg de absurdul situației, că se cheltuiește în acel orășel uitat de lume cu o populație restrânsă mai mult decât în Las Vegas, de parcă ar trăi acolo numai milionari, trec cu vederea peste tâmpenia asta, dar m-au săpat la nervi aceleași două glume repetate la infinit.
Fanii DC vor fi enervați la culme de acest film pentru că avem parte de gluma cu Martha spusă la fiecare 10-15 minute. Cea de-a două glumă se învârte în jurul inabilității personajului interpretat de Will Ferrell de a efectua operații matematice elementare, din nou, suntem bătuți la cap cu această poantă pe tot parcursul filmului.
Nu știu ce să mai scriu despre acest film, știam de la început că va fi o dezamăgire totală, până și studioul producător și-a dat seama că are un dezastru de film, de asta nici nu a băgat bani prea mulți în promovarea lui și când nu prezintă în avanpremieră filmul criticilor nici măcar cu câteva zile înainte de lansare, înseamnă că lucrurile sunt grave.
Știam toate astea înainte de a merge la film, dar am cumpărat totuși bilet, voiam să mă conving singur, că nu am încredere decât în părerea mea.
Singurul simulacru de zâmbet schimonosit pe care mi l-a trasat pe moacă filmul a fost o fază preluată din Terminator cu tot cu muzică, dar a fost foarte scurt și prea puțin.
Adevărul este că nici nu sunt un fan al celor doi actori, nu am înțeles deloc de ce sunt considerați amuzanți, hai că Poehler, de bine, de rău, m-a mai amuzat prin câte un film, dar Will Ferrell mi se pare un dezastru din acest punct de vedere, în afară de strâmbături caraghioase, fețe schimonosite și urlete descreierate, nu prea mai știe altceva.
Dacă aș căuta o bilă albă pentru film, ar fi faptul că sala a fost aproape goală și nu am fost deranjat de vreo ceafă lată sau pipiță oxigenată care nu pot trăi măcar o oră jumătate fără un gadget mult mai inteligent ca ei pentru că, de regulă, se găsește mereu câte cineva care are nevoie în timpul filmului de telefon să îi afișeze pe ecran informații vitale cum ar fi: Inspiră, expiră.
Am deraiat de la film, dar am cam terminat recenzia, așa că nu îmi mai rămâne decât să îi dau lui The house un 2 cât, ei bine, casa, care aici nu a avut de câștigat ca la cazinou.
(1 / 5)
Trailer:
