Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Am ajuns și aici, Torpedo U-235 este primul film belgian pe care îl prezint cu mândrie pe site. Și cred că este și primul pe care îl văd, nu îmi aduc aminte să mai fi urmărit unul belgian până acum.
Nu, lupul nu a înnebunit deloc, am dat din întâmplare peste el, fiind un film plasat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și premisa din Torpedo U-235 are la bază o misiune de livrare a unui pachet extrem de important de la aliați către americani. Și pentru această misiune mega secretă nu este găsită decât o echipă de soldați belgieni care numai pentru o astfel de operațiune nu erau pregătiți.
Trupa condusă de Stan este una plină de soldați rebeli, insubordonați, murdari, ce fac cam tot ce le taie capul spre ciuda superiorilor care se sperie la auzul numelor din echipă. Doar că vremurile disperate cer măsuri disperate, și pe ăștia îi au la îndemână, nu este ca și cum armata belgiană era una numeroasă să aibă de unde alege, așa că nu este timpul pentru mofturi și soldații noștri sunt cărați, cu cățel, cu purcel, cu vițel, tocmai în Congo pentru a lua în primire un submarin deschiolat ce are la bord încărcătura prețioasă care ar aduce un mare avantaj aliaților în fața nemților dacă misiunea va fi dusă cu succes la bun sfârșit de către acești bezmetici puși mai tot timpul pe glume.
Fără ca Stan să vrea, la bord se aburcă și fiica lui, Nadine, bașca Franz, un neamț însărcinat cu antrenatul echipajului novice și fistichiu (unii nici măcar nu știau să înoate), dar și o matahală de negru, Jenga, tocmai la fix să creeze niște animozități în rândul scufundaților prin aventuri amoroase clandestine și nițică tensiune rasială.
Să scap mai întâi de o piatră de pe piept, Torpedo U-235 nu are vreo treabă nici cu realitatea istorică, și nici cu verosimilul situațiilor în care se regăsesc personajele. Ca o comparație neortodoxă, este o combinație de Fast and furious cu Toate pânzele sus. Hai că v-am dat cu bâta-n tâmplă după alăturarea asta. Acum că v-ați dezmeticit din năucire, să mai scriu și despre film câte ceva.
Dacă veți trece peste absurditățile astea care sfidează logica și te fac să crezi că acțiunea are loc într-un univers paralel guvernat de alte legi ale fizicii, atunci Torpedo U-235 este un film al dracului de distractiv de la cap la coadă.
Rar mi-a fost dat să mă simt atât de bine, dar și atât de întristat la un singur film, pentru că Torpedo U-235 reușește o combinație perfectă de comedie și dramă, de acțiune efervescentă (în măsura bugetului extrem de redus) și aventură submarină incitantă.
Dar ce zic eu că un film întreg m-a amuzat și supărat până la lacrimi? Ehe, la o singură scenă reușește Torpedo U-235 simultan să-mi bage o glumă de nu mai puteam de râs, dar glumă în mijlocul unei tragedii care te făcea să plângi în hohote și glandele lacrimale erau băgate în confuzie că nu știau ce robinet să apese, de bucurie sau de tristețe.
Plus de asta, este imprevizibil, după o secvență de pe la început mi-am dat seama cu stupefacție că totul este posibil aici, că nimeni nu este în siguranță.
Și are câteva scene de acțiune absolut splendide, nu neapărat prin grandoarea secvențelor, ci prin ideile năstrușnice ce le-au trecut prin cap scenariștilor. Vă veți prinde rapid după primele 5 minute ce film aveți în față.
Băi frate, și are niște dume-n el de nu mă mai puteam opri din râs, nu-s ele chiar ortodoxe sau în pas cu timpurile noastre sensibile, dar la dracu, sunt amuzante ca naiba.
Și este dramatic în aceeași măsură în care este ilar, personajele sunt dure la suprafață, soldați hârșâiți de război, dar sunt carismatice și te atașezi repede de ele, fapt ce fac greu de suportat inevitabilele momente în care nasoleli li se întâmplă. Și când zic dramatic, nu exagerez deloc, sunt secvențe greu de suportat din cauza cruzimii la care se dedau anumite personaje, unele din necesitate, alte din pur diabolism.
Deși bugetul nu este deloc unul mare, între 3 și 5 milioane de dolari, filmul se ține destul de bine când vine vorba de efecte speciale și reușește cu puținul avut la îndemână să transmită o senzație de grandoare.
Din păcate, singura versiune pe care am găsit-o a fost una dublată care este oribilă pentru că se aude numai engleză deși personajele sunt de naționalități diferite.
Of, dacă nu-și lua atât de multe libertăți în ceea ce privește logica și realismul acțiunilor, jur că îi dădeam un 10 curat, atât de mult m-a distrat și supărat în cele 110 minute, uneori chiar simultan.
Nu știu dacă o să conving pe cineva să urmărească un film belgian, mie mi-a dat o deplină senzație de fericire văzându-l, fiind una dintre cele mai mari surprize peste care am dat în periplul meu universal prin cinematografie. Recunosc că nu se ridică din punct de vedere calitativ la nivelul unor Crimson tide, U-571, The hunt for red october, Das boot (o să ajung și aici la un moment dat) sau Hunter killer (aici glumesc), dar în caz de forță majoră, pe Torpedo U-235 l-aș alege să îl revizionez pentru că nu duce lipsă de distracție, așa că îi dau 9.
(4,5 / 5)
Trailer:
