Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
What happened to Monday (sau Seven sisters, că este un titlu mai scurt) este o producție Netfix care prezintă un viitor sumbru în care suprapopularea duce la împuținarea resurselor de hrană iar modificările genetice aplicate halelii duc la degenerarea populației, apărând tot mai multe mutații și defecte congenitale.
Așa că singura soluție viabilă la care se gândesc mințile luminate care conduc lumea este limitarea nașterilor la un singur copil de familie.
Excesul de copii este rezolvat prin punerea lor în criosomn și trezirea lor peste Dumnezeu știe câți ani, când Pământul se va prezenta în condiții mai bune.
În acest univers nasol, Terrence Settman (Willem Dafoe) se trezește pe cap cu nu mai puțin de șapte nepoate, septupleți, toate identice ca înfățișare.
Aflat în fața unei misiuni monumentale și aproape imposibile de dus cu succes până la capăt, cum, necum, Terrence reușește să-și ascundă nepoatele denumite după fiecare zi a săptămânii timp de 30 de ani.
Vedem prin flashbackuri cum le învață să se comporte identic și cum fiecare dintre ele are dreptul la o singură zi din săptămână pentru a ieși în lumea reală, în ziua numelui lor, iar seara are loc o ședință de familie pentru punerea la punct a celorlalte cu evenimentele zilei respective, astfel încât toate să știe aceleași lucruri pentru a trece de controalele stricte impuse de oficialități și pentru a nu-și dezvălui adevăratele identități, pentru restul lumii cele șapte surori fiind una și aceeași Karen.
Ce i se întâmplă uneia, se întâmplă tuturor, așa cum aflăm, dureros, încă de la început.
Doar că într-o bună zi Monday nu se mai întoarce acasă și celelalte șase surori pornesc într-o misiune periculoasă pentru a afla ce s-a întâmplat cu sora lor.
Conceptul este unul extrem de interesant care mi-a captat atenția încă de la primele secvențe și filmul nu (mă) dezamăgește deloc pe tot parcursul lui.
What happened to Monday nu este un film grandios, nici pe departe așa ceva, accentul nu cade pe acțiune, care este una destul de banală, dar nu plictisitoare, ci pe ideea terifiantă pe care o pune pe tapet, o idee care, în ritmul în care populația crește în zilele noastre, nu ar fi de mirare să fie aplicată cu adevărat în viitor.
Avem parte de obișnuitele scene de pac-pac, de sărituri peste obstacole, de alergături prin mulțime, de cafteală în spații închise, de confruntări în care sunt irosite multe gloanțe, de niscai explozii, dar ce atrage la film este chiar conceptul celor șapte surori identice genetic, dar atât de diferite ca mentalitate și aptitudini.
Tensiunea este la limite maxime, neștiind în nicio clipă care va fi destinul lor, mai ales că aflăm pe parcurs că există secrete, amănunte pe care unele le știu și celelalte nu le cunosc, punându-le astfel în fața unor situații neprevăzute ca urmare a unor detalii despre care habar nu aveau și care le periclitează chiar viața.
Execuția filmului (mai ales a scenelor în care apar mai multe surori) este aproape fără cusur, Noomi Rapace interpretează excelent cele șapte partituri extrem de diferite (de la sora bătăioasă până la cea tocilară și hackeriță, de la cea pragmatică până la cea sexy), chiar ai impresia că este clonată interpretând simultan rolurile iar editarea scenelor de acțiune este de așa natură încât totul decurge fluent.
Scenariul, deși previzibil pe alocuri, se duce în niște direcții total neașteptate și are niște răsturnări de situații groaznice din punct de vedere emoțional care te lovesc ca un ciocan în moalele capului, chiar nu mă așteptam la așa ceva din partea filmului, nu vreau să dezvălui nimic din poveste, dar să vă așteptați la momente dramatice.
Ce nu am știut, și am aflat ulterior, este că What happened to Monday a fost filmat în întregime în România și la realizarea lui au participat o grămadă de români, ceea ce este un lucru îmbucurător.
Este un film ieftin (ca buget), asta se vede prin estetica lumii imaginate, deși plasat undeva peste 55 de ani în viitor, tehnologia pare criogenată (sic) în trecut, senzația transmisă este aceea de lume decrepită în cea mai mare parte, de fapt pare că regizorul a luat prezentul și l-a aruncat în viitor, poate chiar ca un avertisment asupra a ceea ce ne va aștepta și pe noi.
A fost un pic stricat de finalul destul de banal, care a contrastat cu restul filmului, dar ideea de bază, execuția ei, tensiunea permanentă în care m-a ținut, scenariile realiste și teribile pe care ni le aduce în față ca posibile acțiuni dacă nu ne potolim dracului să ne batem joc de planetă fac din What happened to Monday o surpriză nemaipomenit de plăcută pentru mine și m-a impresionat atât de mult încât își face loc în lista de top 10 cele mai bune filme ale anului 2017 cu un 9 pe care i-l dau cu mare plăcere, chiar dacă sunt absolut convins că nu se va regăsi în vreo astfel de listă la alții.
(4,5 / 5)
Trailer:
