Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Vă era dor de Liviu Vârciu pe marele ecran?
Ei bine, pofta vă este satisfăcută de Zăpadă, Ceai și Dragoste: Cu puțin Noroc.
Este o continuarea unei comedii apărute în 2021.
🎬 Zăpadă, Ceai și Dragoste: Cu puțin Noroc – Premisă 📖
Personajele principale au nume ciudate, mă rog, sunt porecle, și se află la pușcărie.
Dragoste (Liviu Vârciu) și Ceai (Sali Levent – Faci sau taci) sunt chitiți să evadeze pentru că s-au săturat de frig și lipsuri la zdup.
Nu stau să explic cum și de ce au în posesie o poțiune magică de teleportare, luați-o și voi ca atare.
Doar că nu se pricep s-o folosească și n-au deloc noroc, că se trezesc nu lângă o mașină Dacia pe care au pus ochii, ci în Dacia anului 85.
Dar au un Noroc (Bogdan Farcaș – Neidentificat) de partea lor pentru că și acesta ajunge cu ei în vremurile antice.
Așa că noul trio, că nu mai este vreme de iarnă să fie și Zăpadă, trebuie să conceapă un plan pentru a reveni în prezent deoarece lichidul miraculos nu este suficient pentru toți trei.
Este lesne de imaginat că protagoniștii moderni ies imediat în evidență și sunt luați în colimator atât de către romanii puși pe harță, cât și de către dacii care erau axați pe topoare-n glandă.
💭 Zăpadă, Ceai și Dragoste: Cu puțin Noroc – Comentariu 🍿
Ca o mică observație înainte de a trage cu arcul în acest film, menționez că prima parte, nu mă întrebați de ce, mi-a plăcut cât pentru un 8 cât casa de mare.
Așadar, nu am avut ceva împotriva peliculei sau actorilor așa cum s-ar putea să reiasă din rândurile următoare pentru că acest Cu puțin Noroc este o petardă fâsâită.
Se simte rapid schimbarea de scenarist, nu că produsul original a fost meșterit de vreun maestru scrib, dar măcar a mai scris ceva comparativ cu Theodor Ineluș a cărui experiență se rezumă la scrierea numelui pe foaia de examen la liceu.
Ideea nu era deloc rea și mustea a potențial în ceea ce privește glumele rezultate din ciocnirea dintre arhaicul de acum aproape 2000 de ani și modernitatea actuală.
Doar că TOATE poantele sunt seci și lipsite de amuzament, nici măcar o glumă nu a reușit să-mi crape vreun simulacru de zâmbet pe moaca acră.
Iar laitmotivul hâtru, sau așa s-a vrut a fi, a constat în pocirea limbii latine în ideea că din încurcăturile verbale vor rezulta spontan niște poante ilare.
Cu mine nu a avut deloc succes pentru că aceste încercări nereușite de a genera comedie mi s-au părut în cel mai bun caz puerile, în cel mai rău caz retardate.
Voiam să dau un exemplu de dumă expirată, dar după ce m-am chinuit 5 minute să-mi amintesc una, m-am dat bătut, atât de flasc este scenariul din acest punct de vedere.
Acțiunea este împărțită în două fire narative, existând unul în prezent cu trei fete cucuiete care vor să vândă un diamant, o poveste și ea fadă și lipsită de orice interes.
Dacă glumele nu m-au nimerit pe gust, și să zic că aici ține de preferințe personale și poate sunt eu dereglat, ei bine, scenariul dă mare chix și la alte capitole.
Spre exemplu, este o scenă la început în care cei doi sunt urmăriți de gardieni și ai noștri pârnăiași se opresc pentru un timp destul de îndelungat dintr-un anume motiv.
Cu toate astea, gardienii sunt de negăsit, parcă s-au ascuns după un colț de stradă, așteptând cuminți să-și termine ăștia treaba și abia apoi s-au pus să-i fugărească din nou.
Dacă stau bine să mă gândesc, ăsta nici măcar nu este film, ci o continuă reclamă nesimțită la mărcile firmelor care au subvenționat bugetul.
Nici nu trebuie să te uiți pe afiș că îți dai seama urmărind filmul cine a sărit cu banul.
Există nu o plasare abrazivă de produse, nu două, nu trei, ci ȘASE.
Da, doamnelor și domnilor, am ajuns ca la ProTV, ca într-o oră jumătate să văd 30 de minute de film și 60 de minute de reclame.
Nici măcar nu am să menționez numele promovate, dar o să spun că s-a insistat groaznic de mult cu un cazinou online.
Știu că sună aiurea, că doar nu erau cazinouri în Dacia, dar este clar că filmul colcăie de anacronisme, unele în scop comic, altele din cauza unui scenariu scris prost.
Dacă era printat pe o foaie care să nu zgârie, ghiciți la ce ar fi fost bun.
Alo, Liviu tată, atât de vanitos ești? Chiar a trebuit să-ți folosești SINGURA piesă pentru care ești cunoscut, aia de acum două decenii?
Și a fost musai să ai dublură de corp, să pară că ai pătrățele? Că scena respectivă a fost atât de prost filmată încât și orb de erai tot îți dădeai seama că ăla nu era trupul tău.
Când ai niște partituri scrise execrabil, nici nu poți să arăți că ai talent, așa că actorii s-au strâmbat și maimuțărit după posibilități, că altceva nu au avut de făcut.
🏆 Zăpadă, Ceai și Dragoste: Cu puțin Noroc – Verdict 👍 sau 👎
Nu-mi vine să cred ce diferență uriașă de calitate este între cele două filme, dacă la primul am râs suficient de mult, aici am fost la zero absolut cu numărătoarea zâmbetelor.
Mai mult decât atât, finalul nu există pentru că nu este un film de sine stătător, este un fel de Infinity war pentru Endgame-ul de la anul, deci se termină în coadă de pește.
Însă, pe final, am două mici biluțe albe.
Prima ar fi că tehnic arată bine, se simte mai film decât fratele mai mare, au învățat băieții cum se folosește o dronă și au tras niște imagini superbe, iar unele scene de acțiune sunt decente în contextul dat.
A doua este șarmul lui Vârciu pe care nu pot să-l contest, are un farmec aparte în a rosti cu multă savoare până și cele mai stupide replici. Asta nu-l face actor bun, ci unul cu lipici.
În rest, Zăpadă, Ceai și Dragoste: Cu puțin Noroc este o prosteală juvenilă care m-a lăsat rece. Poate se va revanșa cu partea a doua a părții a doua, deși mi-am pierdut orice speranță.
Cum nu țin la băutură, nu pot să dau pe gât mai mult de 3 cupe de vin în cinstea filmului.
(1,5 / 5)
Recenzie video
Trailer
