În 1962 era lansat Carnival of Souls, un film cu un titlu foarte interesant.
🎬 Carnival of Souls – Premisă 📖
Nu pierdem deloc timpul și intrăm direct în pâine, în mijlocul unei liniuțe auto pe un drum prăfuit.
De o parte, trei tinere drăguțe, de cealaltă parte, doi teribiliști care le provoacă la o întrecere vitezistă.
Din păcate pentru fete, mașina lor cade de pe un pod și se prăbușește în apa mâloasă care înghite cadoul picat din senin cât ai zice bâldâbâc.
Există o singură supraviețuitoare, Mary (Candace Hilligoss), care se mută în alt oraș, fiind angajată organistă la o biserică.
Dar fata începe să aibă vedenii sinistre cu un bărbat care o tot spionează, iar un carnaval aflat în paragină o atrage ca un magnet.
Este vorba despre o forță necunoscută sau o traumă nerezolvată?
💭 Carnival of Souls – Comentariu 🍿
Avem de-a face cu un film horror cu un buget minuscul, de zici că este un șnur de la o pereche de bikini pe o plajă de la Mamaia.
De aceea, actorii sunt necunoscuți, iar partea tehnică lasă mult de dorit, semănând mai mult cu o realizare studențească decât cu un film profesionist.
Trecând peste aceste aspecte care nu m-au deranjat, Carnival of Souls are o poveste ambiguă care transformă creierul într-o veritabilă Nadia Comăneci, la câte contorsionări este supus.
🌀 Interpretarea? Te descurci singur
Când zic că scenariul nu explică absolut nimic, nu glumesc deloc. Pur și simplu, scenele se derulează cu o precizie de metronom, iar interpretarea lor este lăsată în seama privitorului.
Ceea ce părea o simplă halucinație, Mary fiind urmărită de o arătare albă ca făina de pe raft, cu ochi mari și inexpresivi, pe care doar ea o vedea, se transformă în cu totul altceva.
Probleme psihice sau bântuiri fantomatice?
Dacă prima variantă este corectă, atunci Mary are nevoie urgentă de un psiholog, până nu e prea târziu și apoi doar cămașa de forță va fi singurul tratament eficient.
Dacă a devenit un magnet pentru mortăciuni neliniștite, atunci are o problemă gravă, pe care doar un popă cu tămâie, rugăciuni și apă sfințită o poate rezolva.
Dar dacă niciuna dintre aceste variante nu e corectă? Ce ne facem?
🧠 Logică? Nu, ci emoție și simbol
Filmul este criptic până la exasperare, nu oferă un răspuns clar, de fapt, nu oferă nimic, ci funcționează după reguli de coșmar, unde logica nu e literală, ci emoțională și simbolică.
De aceea, multe lucruri nu au sens, se produc evenimente care se contrazic, de zici că este un joc de șah psihologic în care mutarea albului o anihilează pe cea a negrului. Și invers.

👁️ Horror fără zdrăngănit de boxe
La prima vedere, filmul poate părea plictisitor pentru că este prea static. Mary își vede de treaba ei și, din când în când, se trezește urmărită de o arătare bizară care nu o atacă, nu-i face nimic, doar se uită la ea cu niște ochi morți.
Și aceste apariții nu sunt anunțate dinainte de o creștere bruscă a volumului decibelilor, m-am trezit cu drăcia aia pe nepusă masă, luat prin surprindere în lipsa unor avertizări prealabile.
Iată că sunt și filme horror care nu apelează la cel mai penibil și leneș clișeu din acest gen, secvențele respective fiind înfiorătoare în mod natural, nu forțat.
🃏 Teorii distruse, mintea în derivă
Există și câteva episoade de scurtă durată în care se întâmplă ceva cu Mary, nu o să menționez ce, dar pe mine m-au bulversat complet.
Acele momente mi-au stricat teoria construită ca un castel de cărți de joc în timpul unui uragan, era una fragilă, dar o consideram solidă.
Ei bine, s-a dus pe apa sâmbetei tot ce gândisem până atunci, iar posibilitățile devin multiple și încearcă să interpretezi, drace, dacă mai ești în stare.
🏆 Carnival of Souls – Verdict 👍 sau 👎?
Nu pot spune că este neapărat horror în adevăratul sens al cuvântului, ci existențialism îmbrăcat în haine de groază.
Carnival of Souls nu e deloc cu sperieturi clasice. E cu neliniște interminabilă care te sapă încet ca picătura chinezească turnată de la etajul 10, tu fiind la parter.
E despre alienare, despre viața care se scurge lent, de zici că ești deja trecut la cele veșnice și despre cum lumea nu te vede când nu te mai vezi nici tu.
Având în vedere cum se termină, orice interpretare este corectă și, în același timp, eronată.
După cum am menționat deja, scenariul nu se sinchisește să arunce lumină asupra misterului.
Asta transformă filmul într-un subiect peren de discuție la un pahar de vorbă și o rugăciune rostită cu patos.
🎼 Simboluri: orgă și vecin libidinos
Este plin de simboluri, de la vecinul insistent și libidinos, care nu-i dă pace fetei, până la orga care este vocea unei vieți mecanice, automate, pe care Mary o duce fără convingere.
Sunetele alea reci, sacre, mecanice, îi accentuează izolarea și ne arată cât de deconectată e de umanitate.
Eu am să-i ofer lui Mary opt cești cu cafea aburindă, să capete energie de dimineață, pentru că are multe de pătimit.
Dacă, din întâmplare, ați văzut filmul, voi ce ați priceput din el? Care-i treaba cu Mary?
(4 / 5)

Recenzie video
Trailer
NiPeMi.ro Recenzii de film, seriale, teatru, cărți