După ani și ani captiv în iadul producției, iată că filmul Nimona a răbufnit nervos pe Netflix.
Nu, nu e vorba de Mona noastră lichidă, că trebuia să fac gluma asta la îndemână, ci discutăm despre o animație.
🎬 Nimona – Premisă 🕮
Bazată pe o nuvelă grafică, pelicula ne duce într-un univers straniu prin originalitatea lui.
Suntem în Evul Mediu din viitor unde un cavaler proaspăt numit, Ballister (Riz Ahmed – Rogue One), cade imediat în dizgrație, fiindu-i înscenată o faptă reprobabilă.
Pus pe fugă de întregul regat, acesta se ascunde într-o locație necunoscută unde speră că va fi lăsat în pace să-și oblojească rănile sufletești.
Dar de unde atâta liniște pentru că este deranjat de o zvârlugă de fetișcană a cărei energie infinită este egalată doar de gura ei care nu-i mai tace.
Ea este Nimona (Chloë Grace Moretz – The equalizer) care se autoproclamă ajutorul cavalerului în misiunea acestuia de a-și reabilita numele.
Doar că Nimona nu este ceea ce pare la prima vedere, se dovedește a fi o creatură fantastică posesoare a puterii de a se transforma în orice creatură dorește.
💭 Nimona – Comentariu 🍿
Înainte să mă arunc cu multă cutezanță în inima acestui film, trebuie să menționez, și luați-o cum doriți, că lui Ballister îi place să-și ia armura pe dos și apreciază tot ce este tras în țepușă, de la mâncare până la… ați priceput ideea.
Revenind la povestea din Nimona, nu pot să scriu decât wow pentru că-i atât de captivantă, proaspătă și originală de nici nu găsesc cuvintele potrivite pentru a o lăuda.
Luată pe bucăți nu-i greu să recunoști elemente ce aduc aminte de Star Wars, Blade runner sau Godzilla.
Dar ca tot unitar lumea creată este una incredibil de bogată în detalii și, mai ales, bizară în sens bun.
La bază avem un Ev Mediu prin de cavaleri eroici, castele pe stil clasic, oameni cu veștminte de acum sute de ani, săbiile sunt la putere, iar ritualurile par înapoiate.
Doar că, în același timp, progresul tehnologic este la ordinea zilei, există telefoane, televizoare, mașini zburătoare și arme de cea mai recentă generație la care noi încă doar putem visa.
Iar stilul de animație aduce oarecum cu filmele din Spider-Verse, practic simți că urmărești cum se desfășoară în fața ochilor o colecție de benzi desenate, atât de fistichie este imaginea.
Am tupeul să conchid că tehnic este chiar o mică minune având în vedere că multă vreme a fost aruncată într-o debara înspre uitare din cauza achiziției Fox de către Disney.
Totul se mișcă extrem de fluent, coloratura este una plăcută ochiului, nu-i deloc stridentă, un tertip folosit pentru a capta atenția celor mici, tocmai pentru că Nimona, deși este 10+ pe Netflix, nu prea este pentru copii.
Temele abordate sunt unele grele și pentru un adult care se vede nevoit să molfăie intelectual la ele destul timp pentru că generează mai multe gânduri ca la Hamangia.
Prin malaxorul scenariului trec subiecte precum toleranța față de cei din jur, propaganda mincinoasă care spală creiere, primele aparențe înșelătoare și câte și mai câte.
Iese în evidență cel mai pregnant sfatul de a te accepta așa cum ești și de a aplica același tratament și celorlalți.
Desigur, în limite rezonabile, nu să susținem țăcănelile altora doar pentru că-s diferiți și trebuie să fim toleranți. Atenție, totuși, la extreme.
Așadar, nu aș putea spune că-i neapărat de văzut alături de odrasle pentru că sunt șanse bunicele să rămână cu niscai sechele încă din start.
Sunt mărinimos și vă dau o mână de ajutor avertizându-vă că Nimona este destul de violent și înfricoșător pe alocuri.
Astea fiind zise, trebuie să trec la punctul forte al animației, adică relația dintre Nimona și Ballister, una explozivă la nivel narativ care se transformă în permanență.
De la adversari la prieteni și invers, nu știi ce îți pregătește acest duo dinamic pentru următoarea scenă. Și următoarea, ș.a.m.d.
Anumite aspecte evolutive o fac chiar să fie imprevizibilă pentru că filmul, la rândul lui, este plin de surprize pe care nu am fost capabil să le anticipez.
Chiar nu mă așteptam ca povestea să fie atât de alambicată și plină de metamorfoze la tot pasul.
Și aici nu mă refer la multele forme luate de Nimona, ci chiar la încrengăturile contorsionate în care se ramifică premisa de la care pornește filmul.
🏆 Nimona – Verdict 👍 sau 👎
Are acțiune cu duiumul, de dă pe dinafară de adrenalină la cât de intensă este.
Nu lipsește comedia, una care m-a surprins pentru că m-a amuzat destul de mult.
Iar ingredientul principal, cel care a pus cireașa pe tort, este emoția profundă care te răscolește în cele mai ascunse cotloane ale inimii.
Într-adevăr, poate fi percepută ca propovăduind prea cu patos acronimul ăla format din multe litere, dar nici nu am mai acordat atenție acestui aspect, fermecat fiind de poveste.
A durat în pic până mi s-a obișnuit creierul cu acest ghiveci vizual greu de digerat ca urmare a inovației de care dă dovadă, apoi m-am putut bucura de una dintre cele mai plăcute surprize ale anului.
Adie o miasmă de război, așa că am plecat să ascut 9 săbii să le am pregătite pentru orice eventualitate.
