Apollo 10 1/2

Apollo 10 1/2Oricât de fan Netflix sunt, o dă rău de gard cu promovarea filmelor care merită, Apollo 10 1/2: A space age childhood fiind unul dintre ele. Am aflat de el urmărind diverse topuri, nicidecum de la Netflix.

 

🎬 Apollo 10 1/2 – Premisă

Nu insist prea mult asupra premisei că mi se priponește sarmaua-n gât.

Filmul este o animație din aia veche, pe stil clasic, desenat, o animație regizată de nimeni altul decât Richard Linklater.

Ne spune povestea unui puștan, Stan, care și-a intersectat copilăria cu perioada cursei spațiale finalizată cu prima aselenizare din istorie, cea din 20 iulie 1969.

Mă rog, unii zic că-i regie, probabil aceiași care cred că Pământu-i plat, dar Apollo 10 1/2: A space age childhood ne oferă o perspectivă nouă.

Este narat de un Stan adult (voce Jack Black – King Kong).

 

💭 Apollo 10 1/2 – Comentariu

Nu știu cât de atractivă va fi această animație pentru generațiile mai proaspete, cele de după anul 2000, deoarece filmul prezintă o perioadă de mult apusă.

Una care este departe și pentru mine cu vreo 20 de ani, dar totuși mai apropiată, prin ceea ce prezintă, de propria-mi copilărie.

Da, filmul apelează din greu la nostalgie, nefiind vreo mare scofală de capul lui în ceea ce privește inventivitatea narativă.

În mare parte doar prezintă modul în care copiii și adolescenții își petreceau timpul în acea vreme.

Este o avalanșă de referințe către nume de seriale, filme, artiști muzicali și am fost nevoit să-mi ambalez mintea în viteza sunetului pentru a putea ține pasul cu nenumăratele „easter eggs‟.

Dar pentru a nu părea o simplă înșiruire de informații care acum nu mai au relevanță pentru „non-boșorogi‟, Apollo 10 1/2: A space age childhood adaugă și o parte componentă științifico-fantastică destul de interesantă care mai piperează premisa.

Este suficient să scriu că Stan are o imaginație debordantă. Hm, sau nu?

Animația este una distractivă, care m-a făcut să mă simt bine, parcă rezonând cu ființa mea, dar în același timp m-a umplut și de melancolie care m-a cam întristat.

Asta deoarece mi-a adus aminte de copilărie și de jocurile la modă pe atunci, unele chiar periculoase dacă stau să le analizez, dar care nu ne-au omorât.

Vă mai aduceți aminte de „Țară, țară, vrem ostași‟ sau „Lapte gros‟ sau „Rațele și vânătorii‟?

Jocuri care astăzi sunt istorie pentru că acum copilăria nu mai înseamnă mișcare în aer liber și interacțiune reală cu prietenii de la școală sau dintre vecini, acum se rezumă la a coborî ochii în ecranele tabletelor și telefoanelor și a te muta într-o lume virtuală.

Trist, nu?

Apollo 10 1/2

 

Stilul de animație este cel pe care îl știm din desenele vechi, dar adaptat perioadei actuale, se simte că-i clasic, dar și modern în același timp.

Scenariul vine la pachet și cu destule informații despre acea nebunie referitoare la cucerirea spațiului, ba chiar cu imagini de arhivă, dar și ele transformate în animație, ceea ce naște o senzație stranie, dar și fermecătoare.

Pot spune că am rămas destul de plăcut surprins de această producție, una care mi-a trecut complet pe sub radar din cauza lipsei de promovare.

Dar de asta sunt bune și comunitățile de pasionați de filme, mai aflăm unul de la altul de pelicule despre care nu avem habar, oricât de mari cinefili ne dăm.

 

🏆 Apollo 10 1/2 – Verdict

Mi-a plăcut mai mult când prezenta viața simplă din acea perioadă decât atunci când intra în bucata fantezistă.

Era o vreme când grijile nu erau atât de mari în ceea ce privește fiecare secundă a vieții și fiecare acțiune ludică pe care o întreprindeau cei mici care, iaca mare surpriză, n-au murit de la jocuri care acum sunt văzute ca făurite în iad având drept unic scop mutilarea practicanților.

Ce vreau să zic mai pe ocolite, dar nu mă mai ține eleganța-n tastatură, este că atunci nu eram fătălăi să plângem la fiecare ciupitură de țânțar, nu eram atât de răsfățați și ținuți în puf de ne ofileam fizic, așa cum sunt cei de acum.

Bine, nu că pe atunci erau toate bune și frumoase, că mai pica o curea pe șira spinării sau un făcăleț pe fund, dar nici acum nu este bine, când orice prost primește laude, felicitări și un premiu să nu-i fie ofensată sensibilitatea.

Și este mai protejat ca Declarația de Independență încât nu mai are un metabolism zdravăn sau o imunitate puternică și cade secerat de cea mai banală răceală de se isterizează globul instantaneu.

Trebuie găsită o soluție de mijloc.

Ce dacă pe vremea mea scoteam morcovul din răzor, îl scuturam și mușcam din el, scăpând și ceva pământ printre dinți?

Ce dacă luam mărul direct din pom și îl haleam pe loc, chit că înfulecam și vreun vierme aciuiat pe acolo?

N-am murit, mi-am clădit rezistența imunitară.

Și ar fi exemple din astea câte și mai câte, ceva ce ține de domeniul SF în societatea actuală în care ăia mici sunt trecuți pe cură de obezitate corporală.

Îmi începe numărătoarea inversă și am fost numit responsabil cu rostirea secundei 8.

4 out of 5 stars (4 / 5)

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

One Piece Film: Red

One Piece Film: Red

Nu trageți în mine, nu am văzut niciun episod din anime, așa că pentru mine …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *