Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Hai să mai vedem un film Pixar pe marele ecran odată cu lansarea lui Elemental.
Așteptări nu prea aveam, că oricum Disney a dat multe rateuri în ultima vreme.
🎬 Elemental – Premisă
Bine ați venit în orașul Element, unul care vibrează de viață pentru că locuitorii săi sunt elemente ale naturii.
Aproape că simțeam cum stă să iasă la suprafață Captain Planet.
Ember (Leah Lewis) este o fetișcană de foc care se pregătește să preia afacerea familiei. Ușor iritabilă și cu fitilul scurt, nu pare încă gata pentru o asemenea sarcină.
Wade (Mamoudou Athie – Black box) este un tânăr de apă, inspector cu mână largă la dat amenzi, un personaj mai relaxat din fire care nu se agită ca sifonul decât în rare ocazii.
Întâmplarea face ca Wade s-o umezească pe Ember, la propriu, și din prima lor întâlnire ies scântei înflăcărate care nu anunță lucruri prea bune.
Neavând alternativă viabilă, Ember este nevoită să-l bârâie la cap pe Wade să o ajute să-i salveze magazinul tatălui care ține la el ca la butelia cu kerosen.
💭 Elemental – Comentariu 🍿
Din păcate nu am avut altă posibilitate de a-l vedea decât dublat în română, că piticul mai are până să le bunghească pe citit cursiv încât să nu fiu nevoit să-i povestesc scenele.
De aceea nu pot să îmi dau cu părerea cu privire la performanța vocală a actorilor originali. Oricum n-am cine știe habar despre ei, că numele îmi sunt, în mare parte, necunoscute.
Pentru a scăpa de negativism, o să evapor părțile care nu mi-au plăcut.
Deși lumea în care are loc acțiunea este una năstrușnică și originală, povestea în sine este prea familiară pentru a mai surprinde cu ceva.
Abordează cam aceleași teme clasice specifice producțiilor Pixar, și nu numai, fără să aducă un element (😉) de prospețime care la nivel primordial să o detașeze de altele deja experimentate.
Este vorba de eterna separație a claselor sociale, clase care conform cutumelor implementate cu forța în mintalul colectiv nu se pot amesteca, un lucru care este în mod evident fals.
Dacă ne uităm direct în inima poveștii vom descoperi aceeași relație condamnată dintre un el și o ea care provin din medii diferite, crescuți și educați în ideea unei incompatibilități între sărac și bogat, între alb și negru.
Apoi glumițele, mă rog, alea dublate în română, sunt cam fâsâite și prea la îndemână, legându-se în special de interacțiunile sfârâitoare dintre apă și foc.
Și nu, nu iese apă de foc, spre dezamăgirea bețivanilor nocturni.
Cam atât, mi s-au stins din lipsă de combustibil bilele negre, și așa nu sunt prea multe pentru că Elemental este, în ansamblul său, un film superb vizual și emoționant narativ.
Nu zic că m-a impresionat până la lacrimi (nu mult), dar am rămas surprins când l-am văzut pe cel mic smucind un pic din nas la final în timp ce se uita cu ochii tremurând la scenele din deznodământ.
Ușurel la prima vedere și părând prea concentrat pe audiența de clase primare, Elemental nu este deloc așa.
Da, cei mici vor râde la ifosele zburlite ale focului și relaxarea totală a apei, impasibili la aspectele mai profunde ale filmului.
Dar adulții vor sesiza cu ușurință tematica grea care nu se oprește doar la a demola mitul neamestecării focului cu apa, care-i oricum o metaforă destul de subțire și ușor de prins.
Sunt abordate și alte subiecte care atacă o plajă largă de interese, de la maturizarea copiilor până la urmarea visului, deci nu este numai cu pupici și îmbrățișări furate sub clar de lună.
Pe măsură ce povestea avansa, Elemental schimba tot mai des macazul și își năpârlea mantia infantilă, devenind din ce în ce mai adult în ceea ce privește simbolistica filozofică și chiar existențialistă a filmului.
Spre sfârșit chiar nu ai cum să stai uscat ca pomu-n deșert fără să te picure ceva precipitații coborâte din glandele lacrimale.
Filmul devine mare expert în a-ți fisura digul construit cu migală de un suflet ce se vrea a fi impenetrabil și până la urmă vei ceda sentimental.
Mai ales că sunt câteva elemente care răsar spectaculos după ce semințele au fost răsădite anterior pe parcursul peliculei.
Despre animație nu mai are rost să comentez, vorbim despre Pixar, lumea imaginată este de senzație atât la nivel coloristic, cât și inovativ.
Orașul are cartiere foarte diferite în funcție de ce specie de ființe le populează, fiecare cu particularitățile lor care-și împrumută specificitatea locului în care trăiesc.
🏆 Elemental – Verdict 👍 sau 👎?
Sper ca odată cu acest film Pixar să reintre pe făgașul normal, adică al producțiilor excelente calitativ după ce în ultima vreme a cam dat chix, concentrându-se pe aspecte care nu țin de animație.
Bine, nici aici nu s-a abținut, cred că Disney are o tulburare obsesiv-compulsivă și nu poate trăi fără să ne bage un mesaj de sculare a conștiinței, dar aici măcar robinetul este închis rapid.
Plus că am sesizat inversarea clară a rolurilor, cu băiatul plângăcios din orice mizilic și fata dură și bătăioasă, dar asta nu este neapărat un lucru rău, că și eu jelesc la filme de zici că-i viitura lui Noe.
Per ansamblu, Elemental este un film bun care stă bine spre foarte bine la părțile emoționante și la vizualul luxuriant, dar care o cam veștejește la povestea banală și lipsită de sevă proaspătă.
Da` mi-a plăcut, tocmai de asta am și fost convins să-i aprind 8 tăciuni.
Înainte de Elemental am avut parte și de un scurtmetraj setat în lumea lui Up, dar nu pot spune că m-a impresionat.
(4 / 5)
