Ghidorah, the three-headed monster este continuarea directă a lui Mothra vs Godzilla, ambele filme fiind lansate în anul de grație 1964.
🎬 Ghidorah, the three-headed monster – Premisă 📖
Povestea din acest film este un pic mai specială decât majoritatea pentru că nici nu zici că face parte din universul Godzilla.
O ploaie de meteoriți aduce cu sine un obiect ciudat care se împlântă undeva prin munții din Japonia. Forma lui este de ou, dar are puteri stranii, unele magnetice.
Un alt fir narativ o urmărește pe prințesa Selina Salno dintr-o națiune fictivă care este urmărită de niște asasini.
Însă ea susține și că este o venusiană pitulată pe Terra pentru că planeta ei a fost distrusă de o forță formidabilă.
Cum pare a fi rudă cu Mama Omida, a noastră, nu Mothra lor, ea preconizează că acel monstru va aduce apocalipsa și pe Pământ.
Nu trece mult timp și din oul spațial iese o creatură cu trei capete care începe să facă prăpăd.
Dar nu știe că noi îl avem pe Godzilla.
💭 Ghidorah, the three-headed monster – Comentariu 🍿
Momentan, ca nivel de inventivitate, din primele 5 producții cu kaiju din acest univers, acesta este cap de listă pentru că povestea este una complicată.
Extincție globală, specii extraterestre, monștri cosmici, bașca unul autohton care-și face apariția când nu trebuie, ce să mai, filmul acționează pe mai multe planuri, ceea ce reprezintă o laudă la nivel narativ.
Ba chiar Godzilla nici nu este băgat în seamă pentru o bună bucată de timp, atenția s-a concentrat pe povestea acelei prințese care poate bate câmpii sau poate chiar este venită de pe altă planetă.
Viața ei pusă în pericol ridică destule semne de întrebare cu privire la motivul real pentru care unii o vor moartă.
Avem chiar și ceva acțiune demnă de un James Bond mai de mâna a doua pentru că luăm parte la câteva confruntări în care pistoalele sunt încinse de mama focului.
Pentru prima oară eram mai interesat de drama umană, de ceea ce se petrecea cu personajele cu care mă puteam conecta la nivel intelectual.
Apoi lumina reflectoarelor se mută pe bătăliile dintre lighioanele uriașe care acum sunt în număr de 4.
Băi, dar Godzilla ăsta este chiar neam prost, n-are deloc bun simț.
Abia ce scoate Rodan, un fel de gâscă jumulită, capul la soare să respire niscai aer curat, fără să deranjeze pe cineva că, hop, se trezește luat la bobârnace de șopârloiul cu chef de scandal.
Nu vrea domne deloc să lase și pe alții să-i calce teritoriul, vrea el să fie stăpân peste tot. Și aici chiar este un nenorocit infect că aruncă în aer un vapor fără motiv, doar că i s-a năzărit din senin.
Am menționat anterior că acest film este sequel-ul lui Mothra vs Godzilla, așa că ne întâlnim și cu molia gigantică, dar este încă în formă de larvă, nu a ieșit din cocon, dar dă și ea o gură de ajutor în lupta cu Ghidorah.
Păruielile continuă să fie unele ridicole, se potrivesc mai bine în desene animate, fiindcă nu prea s-au sinchisit coregrafii luptelor să-și imagineze cum s-ar bate niște creaturi de o asemenea statură.
Nici vorbă de așa ceva, i-au lăsat pe actorii costumați în cauciuc să se lovească într-un stil huliganic care nu face cinste unor kaiju.
La dracu`, ba chiar monstruozitățile astea se apucă de jucat fotbal cu bolovani, de zici că erau Ronaldo și Messi la o competiție de nimerit căpățânile adverse.
Este clar că mișcările sunt specifice unor oameni, nu unor animale, că or fi ele fictive, dar logica îmi spune că le-ar fi imposibil să facă acele scheme din cauza greutății lor imense.
Pfiu, și ce costume urâte, filmul tinde mai degrabă spre unul horror pentru că Mothra arată scârbos cu tot slobozul pe care-l scuipă, iar Rodan zici că a trecut printr-o sută de ședințe de chimioterapie și a făcut baie cu acid.
Aici s-a simțit, mai mult ca oricând, că sunt distruse miniaturi, mașinile țopăiau pe pământ ca și când n-ar fi avut greutate pentru că nu aveau, și asta a spulberat firava senzație de realism.
Compensează prin niște scene înflăcărate, și ele tot în miniatură, dar unele spectaculoase care mi-au încălzit oleacă sufletul.
🏆 Ghidorah, the three-headed monster – Verdict 👍 sau 👎
Povestea complexă este cea care dă o mână de ajutor filmului, salvându-l de la dezastru pentru că altfel ar fi fost prea caricatural, aproape că se duce spre parodie stupidă.
M-a bufnit râsul când Mothra, Godzilla și Rodan s-au pus la masa tratativelor și, deși erau specii diferite, vorbeau aceeași limbă, încercând să îngroape securea războiului și să facă echipă pentru a-l alunga pe Ghidorah.
Se și cântă, sunt două secvențe în care domnițele în miniatură din filmul anterior ne delectează cu vocile lor superbe, iar melodia ritmată cu care eram familiar m-a încântat.
Confruntarea finală este oarecum dezamăgitoare pentru că nu are anvergura pe care o anticipam.
Mai ales că Ghidorah a fost lăudat ca fiind un distrugător de planete, așa că mă așteptam să fie un adversar de temut, dar în realitate nu face ceva ieșit din comun, doar dă cu electricitate și cam atât.
Dacă ar fi să judec filmul sub aspect tehnic, l-aș demola, dar sunt conștient că atât se putea pe atunci, de aceea am să-i urmăresc prin telescop 6 meteoriți suspecți.
Din ce m-am interesat, pare-se că urmează timp de vreo 10 ani doar producții bazate mai mult pe caterincă, deci mă aștept ca notele să tot scadă.