Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
S-a deschis poarta de îmbarcare pentru Hijack 1971, un thriller sud-coreean inspirat din fapte reale.
🎬 Hijack 1971 – Premisă 📖
Tae-in (Ha Jung-woo – Tunnel) este actualmente un pilot comercial deși la bază era unul militar. Circumstanțele prin care ajunge să transporte călători țin de nerespectarea unor ordine.
N-are de ales, ori așa, ori lăsat la vatră.
Spre ghinionul lui, dar și al pasagerilor, la bordul unui zbor se amestecă un terorist care nu vrea bani sau schimb de prizonieri, ci să fie dus în Coreea de Nord.
Deh, povestea clasică a războiului diplomatic, și nu numai, dintre cele două țări.
Ce este de făcut? Tae-in n-ar prea vrea să-și trădeze țara, că deja a călcat pe bec, deci nici gând să treacă la vecini.
Însă nici nu are de ales, că mai întâi trebuie să se gândească la siguranța pasagerilor, iar atacatorul are niscai bombe în posesia lui.
Și nu ezită să le folosească dacă nu-i este satisfăcută cerința.
💭 Hijack 1971 – Comentariu 🍿
Filme cu avioane în bucluc sunt destule și realizate cam pe același șablon, că nici nu pot fi inventate cine știe ce situații diferite când vine vorba de aeronave deturnate.
Că doar nu s-or apuca teroriștii să joace X și 0 cu piloții pentru a decide cine controlează zborul.
Așadar, Hijack 1971 urmează traseul obișnuit al unei astfel de pelicule, dar asta nu înseamnă că filmul este plictisitor.
Din contră, datorită epocii în care este plasată acțiunea, aduce câteva momente tensionate și, de ce să nu recunosc, unele care m-au lăsat perplex.
Cât de mult s-au schimbat lucrurile în jumătate de secol.
De la călcat în picioare, efectiv, pentru a obține un loc bun în avion, pentru că biletele nu aveau locuri desemnate pe atunci, s-a ajuns la liniștea de acum știind că ai un loc garantat.
De la lipsa oricărei măsuri de siguranță pe atunci, că te puteai urca la bord și cu purcica și era în regulă, s-a ajuns până la strictețea din zilele noastre de nici cu tuleie în dos nu mai ai voie ca nu cumva să faci frânghie din ele.
În ceea ce privește desfășurarea acțiunii, scenele la înălțime sunt palpitante pentru că nenea cu bombele este imprevizibil.
Nefiind experimentat în asemenea încercări temerare, nu știe exact ce să ceară, când să ceară și cum să ceară.
Se comportă destul de haotic spre disperarea piloților care nu știu de unde să-l apuce pentru a-l convinge să renunțe la solicitarea lui absurdă care ar echivala cu moartea.
Plus de asta, scenariul are o abordare specială în ceea ce privește caracterizarea antagonistului pentru că nu este creionat ca o brută sălbatică și lipsită de rațiune.
Nu vrea să dezerteze că așa i s-a pus pata din senin, are niște motive umane pe care le înțelegi din plin și chiar rezonezi cu el pentru că are dreptatea lui.
Că nu ești de acord cu ceea ce face, da, este adevărat, însă sunt șanse mari să-ți dorești să reușească în demersul său, asta doar dacă nu au loc pierderi de vieți omenești.
Ce se va întâmpla până la final rămâne să aflați de unii singuri, asta dacă nu sunteți deja puși la punct cu povestea reală pe care se bazează filmul, caz în care știți deznodământul.
Scenariul nu are în meniu cascadorii aviatice spectaculoase, deși începe un pic în stilul Top Gun, atenția este concentrată pe ce se întâmplă în avion, nu în afara lui.
Așadar, să nu vă așteptați la cine știe ce realizare tehnică miraculoasă pentru că nu asta i-a fost intenția, vorbim despre o dramatizare a unui caz important din istoria acestei țări.
O istorie care este bogată în asemenea incidente gen, acesta fiind rezultatul proximității de regimul comunist aflat la o azvârlitură de grenadă.
Nu prea pot comenta multe despre partea politică a filmului, ea este mai mult apanajul coreenilor, ei știu mai bine cum este cu rivalitatea dintre Nord și Sud.
Este și va rămâne în continuare un subiect sensibil care va genera multe producții de acest gen pentru că dacă nu-s japonezii inamici de moarte, atunci sunt nord-coreenii.
🏆 Hijack 1971 – Verdict 👍 sau 👎?
Nu mai are rost să întârzii cu decolarea cotației finale, că nu-s companie aeriană low cost să mă iau la întrecere cu CFR în decalaje orare.
Este un film cinstit, făcut așa cum trebuie când subiectul este unul atât de serios, reușind să fie și extrem de personal.
Neavând habar de pățania asta, au fost scene pe final care m-au luat prin surprindere pentru că povestea nu s-a dus pe ruta pe care mi-am imaginat-o.
Iar juxtapunerea cu imagini de la fața locului, din 1971, și prezentarea unor amănunte terifiante au fost de natură să crească impactul actului trei.
Are și câteva elemente interesante prezentate în început de film care au legătură cu finalul, totul legându-se frumos, dar și tragic, astfel încât am vărsat o lacrimă când s-a terminat aterizarea narativă.
În atare condiții, am decis să dau și eu o fugă până-n Coreea de Sud, dar trebuie să mă hotărăsc ce cursă să aleg pentru că am la dispoziție 8 zboruri directe.
(4 / 5)
