Trântă, la trântă mă iau cu franciza James Bond și tăticul ei este nimeni altul decât Dr. No.
Ca orice bebeluș, și acest gigant cinematografic a ieșit la lumina zilei dând cu ochii prima oară de un doctor.
🎬 Dr. No – Premisă 📖
În Jamaica, mai exact Kingston, încep să dispară niște oameni aflați în strânsă legătură cu guvernul britanic.
Cum aceste evaporări nu par a fi unele răzlețe, ci strâns legate între ele, MI6 nu stă pe gânduri, că nu-i timp de pierdut.
Îl întrerupe pe James Bond (Sean Connery – The rock) din activitatea de vrăjire a sexului frumos și îi face rapid bagajele cu destinația Kingston.
Nici n-apucă bine Bond să pună cracul pe tărâm jamaican că se și trezește pe cap cu ditamai comitetul de primire care nu-l așteaptă cu flori și rom, ci cu gloanțe și invitații la cimitir.
💭 Dr. No – Comentariu 🍿
Nici n-a început bine filmul, că am fost lovit în meclă de un val imens de nostalgie generat de clasica introducere inconfundabilă și de coloana sonoră pe care și fătul în uter ar recunoaște-o.
Practic, fără să pun ochii pe James Bond deja intrasem în atmosfera unui film de spionaj, pregătit să asist la geneza acestei serii de producții care continuă să atragă spectatori și la peste 60 de ani de la lansare.
Dr. No nu este cel mai sofisticat film din franciză, lucru oarecum de anticipat având în vedere că este primul, deci un fel de experiment în care a fost testat personajul imaginat de către Ian Fleming.
Acțiunea se rezumă mai mult la uitat în spate să vezi cine te urmărește, din când în când câte un pac-pac cu amortizorul și, mai ales, o ocheadă azvârlită frumuseților care se tot preumblă prin peisaj.
Cum în Jamaica este căldură mare, dăm și peste prima „Bond Girl‟, Honey Ryder (Ursula Andress), mai mult dezbrăcată decât cu textile pe ea. Dar fără a depăși limita decenței, că filmul este PG, deci nu are nimic de speriat pentru cei mici.
Dacă nu avem foarte multă agitație, așa cum suntem obișnuiți cu producțiile realizate pe sute de milioane din zilele noastre, ei bine, Dr. No compensează cu o imagine de vis.
Asta deoarece filmările au avut loc chiar în Jamaica și mi-am putut clăti ochii nu doar cu bipede superbe, dar și cu peisaje fantastic de verzi, cu plaje virgine și păduri luxuriante de mi s-a trezit pofta de-o vacanță departe de jungla de beton.
Este, cu adevărat, un film clasic de spionaj, lansat într-o perioadă în care subiectele fierbinți ale zilei erau cursa spațială și recoltarea puterii nucleare, ele reprezentând și miezul narativ din Dr. No.
Desigur, acum par perimate aceste tematici, dar fiecare perioadă are problemele ei.
Chiar dacă nu m-a entuziasmat foarte mult intriga filmului pentru că a devenit prea uzitată ulterior, totuși n-am avut nimic de comentat la adresa lui Dr. No pentru că-i făcut în 1962, nu în 2022, să zic că recurge la niște clișee obosite.
Tehnic, evident că este îmbătrânit, dar nu atât de mult pe cât mă așteptam.
Îmbină secvențele motorizate care sunt clar false, realizate în studio, cu cele reale cu mașini alergând cu viteză mare pe drumuri prăfuite, dar filmate de la distanță să nu vedem dublura lui Sean Connery.
Vine la pachet cu o tornadă de erori de continuitate și editare.
Unele sunt de înțeles, folosite pentru amplificarea efectului unor scene.
În schimb, altele sunt de-a dreptul ridicole și m-au făcut să zâmbesc ștrengărește, ca unui bunic care nu prea se pricepea la ce face, dar măcar punea dragoste și pasiune.
Însă decorurile sunt unele extravagante.
Pentru un film destul de ieftin ca buget, Dr. No arată fenomenal în anumite secvențe chiar futuriste ca idee, nu ca tehnică revoluționară, că aici este rudimentar.
Imaginația este una bogată și se dă în stambă mai ales odată ce intrăm în sanctuarul doctorului No.
Când vine vorba de Sean Connery, ehe, ce tânăr, frumos, impertinent, suav și șarmant era pe atunci.
Era suficient să se uite cu patos la tine și îi cădeai la picioare fără să deschidă gura.
Într-adevăr, este un prototip masculin considerat toxic în zilele noastre pentru că nu-și făcea programare cu o săptămână înainte la vrăjit doamnele, le lua ca din oală când îi cădea cu tronc câte domniță „afroditiană‟.
🏆 Dr. No – Verdict 👍 sau 👎
Filmul nu excelează la prea multe capitole, dar pentru că este introducerea lui James Bond pe marele ecran, scapă fără să-i dau o chelfăneală zdravănă.
Setează tonul pentru producțiile următoare și creează un personaj care va deveni rapid legendar în rândul cinefililor.
James Bond duce o viață la care masculii normali doar visează și pe care femeile își doresc ca bărbații lor să o aibă.
Desigur, putea fi mai cizelat în ceea ce privește personajul negativ care apare destul de târziu în peisaj și nu primește timp suficient pentru dezvoltarea planurilor diabolice.
Am lăsat special deoparte câteva surprize pe care nu le-am pomenit tocmai pentru a nu da spoilere, însă Dr. No are destule elemente incitante care îl transformă într-o (re)vizionare plăcută și după decenii bune de la apariție.
De aceea, m-am decis să-i lansez 8 rachete în spațiu.