O să încerc să fiu cât mai obiectiv la părerea despre I feel pretty pentru că în film se preumblă în toată gloria ei Amy Schumer, probabil actrița pe care o urăsc cel mai mult.
Filmul este o comedie în care Amy Schumer joacă rolul unei femei conștiente că nu are formele trâmbițate ca fiind perfecte în această societate superficială în care contează câți centimetri ai la țâțe și cât botox adăpostești în botic și nu ce gânduri învârt la manivela creierului.
Ca atare, complexată de modul în care arată, Renee duce o viață banală, încercând să nu stea în calea celor frumoși, cu trupuri care îi duc oriunde vor, chiar dacă aruncându-i în apă, stau la suprafață din cauza aerului din cutia craniană.
Asta până într-o zi, când, pedalând din greu la o bicicletă, Renee dă tare cu capul de podea, suferă o contuzie și, brusc, se vede în oglindă ca arătând perfect, deși în realitate nimic nu se schimbă.
Spre amuzamentul și uimirea tuturor, atitudinea lui Renee trece printr-o metamorfoză extremă și protagonista noastră, crezând că arată ca un înger din catalogul Victoria`s secret, devine foarte încrezătoare în propria-i persoană și începe să radieze a fericire și mulțumire.
Tot ce nu putea face înainte de accident acum devine floare la ureche, deși percepția despre corpul ei se schimbă doar în imaginația lui Renee, pentru ceilalți este aceeași din punct de vedere fizic, doar mentalitatea îi este schimbată.
Nu o mai lungesc prea mult cu povestea din film pentru că deja puteți anticipa ce și cum, povestea din I feel pretty este destul de (ba chiar foarte) previzibilă, știi de la început către ce final se îndreaptă filmul, dar, de multe ori, călătoria către destinație face toți banii decât destinația propriu-zisă.
Deși intrasem la film chitit să arunc cu roabe de balegă în el, și asta din cauza percepției pe care o am despre bețiva de Amy Schumer (fața ei buhăită o dă de gol), filmul nu m-a deranjat deloc.
Nu este nici pe departe cea mai amuzantă comedie, dar pot spune că nu m-am plictisit așa de mult pe cât mă așteptam.
Ce este drept, nu prea eram în publicul țintă al acestui film, dar situațiile ilare prin care trece Renee m-au făcut să rânjesc din când în când, deși poantele nu erau chiar dintre cele mai inteligente și se bazau mai mult pe umorul de situație, pe confuziile generate de modul de comportament al personajului principal care arată (și aici hiperbolizez) ca balena, dar are atitudine de gazelă.
Filmul este și extrem de trist pe alocuri și trage un semnal de alarmă asupra superficialității care ne stăpânește viața pentru că, de ce să nu recunoaștem, toți am fost / suntem superficiali, când caracterizăm pe cineva mai întâi ne uităm la cum arată și tragem niște concluzii pripite.
Cei mai mulți oameni nu respectă tiparul prezentat de mass media, cei mai mulți nu suntem trași printr-un inel, nu avem dimensiuni de supermodele, nu suntem sculpturi ale lui Michelangelo, dar asta nu înseamnă că în căpșor bate vântul și că personalitatea fiecăruia trebuie trecută cu vederea doar pentru că ambalajul nu este la standarde ireale.
Și la asta se rezumă mesajul filmului, să aruncăm la coș superficialitatea pentru că nu aduce nimic bun și să vedem oamenii așa cum sunt, cu bune și cu rele și să nu judecăm după niște percepte false, să avem încredere în propria persoană, pentru că încrederea dublată de o personalitate proprie sunt cele care contează, nu modul în care arătăm.
Desigur, I feel pretty este puțin utopic, oricât am vrea noi să se întâmple și în realitate așa ceva, ceea ce experimentează Renee prin încrederea pe care o emană nu prea și-ar găsi echivalent în viața reală.
Și asta nu face decât să întărească și mai mult ideea că suntem o societate bolnavă interesată mai mult de cum arată decât de cum gândește.
Amy Schumer practic se autointerpretează în acest film, este conștientă că trupul ei nu este dintre cele care apar pe revistele spălătoare de creier, dar i se cam rupe de asta și nu ezită să ne arate durerea ei maximă de cot.
Inițial m-am speriat când am văzut notele extrem de mici dar observ să nu sunt singurul care are un dinte împotriva ei, notele sunt date nu pentru film, ci pentru ura împotriva lui Amy Schumer.
Ei bine, nu o să urmez același trend, nu că m-ar fi dat filmul pe spate, dar mesajul este unul perpetuu, valabil pentru eternitate, și deși ar trebui să îl aplicăm, mai mult ca sigur mentalitatea asta superficială este adânc întipărită în subconștientul nostru că nici două mănuși thanosiene nu ar fi suficiente pentru a o schimba.
Eu unul îi dau lui I feel pretty un 6.

Trailer: