Singularity

admin 15/11/2017 SF Leave a comment 2,973 Views

Singularity sau Kronos, cum am văzut că este tradus la noi, este un film SF redus ca buget, şi când zic redus, nu glumesc deloc.

Filmul împrumută ceva din Terminator (ceva mai mult), în anul 2020, un mogul al tehnologiei bagă în priză o inteligenţă artificială numită Kronos cu nobilul gând de a rezolva toate problemele planetei Pământ.

Cum singura problema pe care o are Terra este specia umană, Kronos nu stă mult pe gânduri şi stârpește aproape întreaga rasă umană într-o singură noapte.

Sărim în viitor, peste 100 de ani, când planeta prosperă dar roboţi uriaşi încă sunt în căutarea celor câţiva oameni care se mai pripăşesc pe ici, pe colo, ascunzându-se pe unde apucă şi trăind de pe o zi pe alta.

Am rămas surprins de calitatea acestui film.

Înainte să vă apuce un val de bucurie, staţi că nu am terminat, am zis calitate? Scuze, am greşit, voiam să spun de lipsa totală de calitate a acestui film.

Pe scurt, Singularity este un gunoi execrabil care nu are ce căuta în sălile de cinema, este de categorie dincolo de litera Z.

Dacă nu era The emoji movie, ăsta ar fi fost cel mai prost film pe care l-am văzut anul acesta.

OK, povestea nu este originală, pot trece cu vederea peste asta, oricum ideile inovatoare sunt cam decedate pe la Hollywood, efectele speciale mânjite de un preşcolar în paint puteau fi acceptate cu indulgenţă, dar Dumnezeule mare, scenariul este absolut retard şi punerea în scenă de-a dreptul imbecilă, nu există nici măcar un dram de logică în tot filmul.

Să încep cu cea mai mare tâmpenie, îţi dezvăluie un element surpriză chiar din primele minute ale filmului, dacă tăiau câteva secvenţe de la început şi te lăsau pe tine să te prinzi de şmecherie tot ar fi fost un pas în faţă, nu prea mare, dar măcar nu te simţeai tratat ca un cretin de către scenariştii care au zis că nu am fi în stare să ne prindem singuri de surpriză.

Ehe, şi să încep cu multiplele dovezi de lipsă de inteligenţă scenaristică.

Deci suntem la 100 de ani de la stârpirea aproape completă a umanităţii, asta ce înseamnă? Că totul ar trebui să fie într-o stare deplorabilă, să arate jalnic, neîngrijit, de la supravieţuitori până la, mai ales, mediul înconjurător creat de oameni.

Eh pe dracu, personajele principale sunt îngrijite de parcă acum au ieşit de la un salon de înfrumuseţare, gagica are părul vopsit, este proaspăt machiată, poartă haine nou-nouţe şi curate, de zici că a picat de la o prezentare de modă.

Casele arată de parcă ieri a fost făcută curăţenie generală deşi se presupune că nu sunt locuite de 100 de ani, nu tu praf, nu tu mucegai, nu tu igrasie, nu tu geamuri jegoase, nu tu buruieni pe acoperiş, prin burlane, nu tu rugină pe nicăieri, nimic care să arate că umanitatea a fost eradicată şi că totul este pustiu şi ar fi trebuit să prezinte o stare avansată de decrepitudine.

În gâtu` mă-sii, găsesc ăştia un Polaroid rătăcit şi funcţionează ca scos din ţiplă.

Nu mai zic de greşelile imense de continuitate, o scenă cred că a fost filmată în zile diferite şi nu s-au sinchisit să editeze în aşa fel încât să ni se pară o scenă continuă.

La un moment dat, spoiler, mi se fâlfâie, gagica îl penetrează pe unul pe la spate cu o săgeată şi într-o fracţiune de secundă tipa are mâinile pline de sânge de parcă ar fi despicat un porc.

Aventura celor doi protagonişti este urmărită pas cu pas de ăia răi care au imagini holografice ale personajelor din orice poziţie, chiar şi în câmp liber sunt filmaţi la nivelul umerilor din faţă, la 2-3 metri distanţă, unde dracului erau camerele alea? Erau camere invizibile atârnate din cer de nişte sfori efemere sau levitau nevăzute deasupra pământului?

Actoria din Singularity este abisală, rar mi-a fost dat să văd doi actori jucând mai prost, ambii scoţând la înaintare câte două expresii faciale, ea, cu ochii normali sau cu ochii beliţi, el, cu gura închisă sau cu gura căscată.

Nu am terminat cu dezmierdările la adresa filmului, trec la efecte speciale, am zis că le iert dacă ar fi fost povestea interesantă şi captivantă, dar aici nu e cazul.

Exploziile şi clădirile, chipurile, în flăcări, arată absolut penibil, nu proiectează lumină pe obiectele înconjurătoare, norii de fum nu ştiu ce e aia a face umbră pământului, roboţi gigant apar ca din neant, fără vreun zgomot, se plimbă prin pădure fără să pună la pământ vreun copac.

Apropo de roboţi, sunt tare debili, pe de o parte, se presupune că au implementată cea mai avansată tehnologie din domeniu, pe de altă parte, sunt incapabili să depisteze doi oameni aflaţi la câţiva metri distanţă doar pentru că sunt ascunşi după nişte bănci de lemn.

Gata, că deja simt cum îmi pocneşte o venă la cât m-a enervat deşeul acesta de film, nota 1 că am găsit o chestie pozitivă la Singularity, este foarte scurt.