Tot vine vacanța de 1 mai și vrem la mare, așa că-i cazul să ne potolim un pic entuziasmul urmărind The Black Demon, un film c-un rechin uriaș.
🎬 The Black Demon – Premisă
Contează oare premisa când vine vorba de un asemenea film?
Undeva prin Mexic, la țărmul oceanului, avem un oraș părăginit, șubred, decrepit și depresiv.
Acolo ajunge familia mixtă formată din Paul (Josh Lucas – Ford v Ferrari) și Ines (Fernanda Urrejola – Cry macho).
De ce? Pentru că Paul are ceva treabă pe platforma petrolieră din apropiere.
Din ce am înțeles, trebuie să-i facă analizele anuale să vadă dacă mai poate funcționa sau trebuie trecută la pensie.
Și pe lângă scheletul ruginit înfipt în ocean se plimbă un ditamai megalodonul șucărit pe umanitate că a fost deranjat din somnul cel de veci.
Mai mult de atât nici nu trebuie să știți, că nu-i cazul să vă încărcați memoria cu informații inutile.
💭 The Black Demon – Comentariu 🍿
Când vine vorba de filme cu rechini monstruoși uriași, povestea nu mai contează cu adevărat, că oricum acest subgen de „monster movie‟ este deja fumat.
Tot ce vreau de la un asemenea film este să nu fie un mare chin în a urmări o poveste nasoală.
Și, evident, să văd cum rapidul înotător cu mare apetit de carne umană face prăpăd printre bipezii tăntălăi.
The Black Demon nu m-a scăpat de tortura narativă și nici nu mi-a oferit măcelul așteptat.
Oricum, aveam așa, o oarece suspiciune că va fi un film prost. Și am avut dreptate.
Cum producția este ieftină ca buget dacă doar pe Josh Lucas și l-au permis, este clar că accentul va pica pe orice altceva în afară de rechin.
Practic, scenariul s-a scremut vreo 90 din cele 100 de minute, cât durează filmul, să ne umple ecranul cu cele mai stupide inutilități posibile.
Tehnicile narative sunt dintre cele mai leneșe, apanajul filmelor care n-au nimic interesant la nivel de scriitură.
Avem veșnicele întrebări care primesc răspunsuri vagi, pline de ambiguitate, doar pentru a genera, în mod forțat, alte întrebări.
Un sfert din film constă în citirea unor informații de pe pagina de Wikipedia a zeului Tlaloc.
Iar un alt sfert din The Black Demon este irosit urmărind extinsele și enervantele încercări ale personajelor de a pronunța corect numele Taloc, pardon, Tlaloc, de parcă toți ar fi retardați.
Apropo de asta, dacă tot am folosit acest cuvânt jignitor, senzația generală este că multe dintre personaje merită acest apelativ imprecativ.
Chit că-s mici spoilere, oricum n-au importanță, dar trebuie să evidențiez câteva mostre de inteligență livrate de către cei care se preumblă prin film.
Mama, că încep cu ea, ajunge într-un orășel părăsit, jegos, parcă-i bombardat, de nici ciorile nu se mai răhățesc în el, aproape bântuit și ea se întreabă:
„Hm, este ceva în neregulă aici, dar nu pot să îmi dau seama ce.‟
Serios? SERIOS???
Stați, că nici masculii nu-s mai răsăriți, aici este un spoiler mai măricel, dar aflați asta în prima scenă din film.
Doi dintre eroi, să-i numim așa, se uită în mod clar la o bombă al cărei cronometru ajunsese la 02:26:00 și tot scădea și ăștia se întreabă unul pe altul cât timp le-a mai rămas, ambii ridicând din umeri că habar n-au.
Bă, tâmpiților, scrie pe bombă, în colții mamei lui de rechin, mai sunt mai puțin de 2 ore jumătate!!!
Nu știți a citi un ceas? Hai că-i digital, n-are limbi, că poate la alea nu vă pricepeți.
Scuze, am reprodus aici ce gândeam în sala de cinema urmărind niște scene imbecile.
Și sarabanda dovezilor continuă, dar nu mai insist pe seama lor, că-s prea multe.
Oricum, o să vă apuce damblaua încă din momentul în care familia ajunge în acel oraș, iar comportamentul cretin și deciziile ilogice luate de adulți or vă facă să vă strâmbați intelectual.
Ah, și mai este o tehnică de lungire a unui scenariu care a avut, probabil, două pagini.
În film este o chestie, nu zic care, de care te prinzi în maximum 5 secunde, că nu-i tare complicată.
Dar nu, nu s-a gătat, că firul narativ nu se lasă cu una, cu două, consumă apoi 10 minute explicând ca la proști acel ceva pe care tu deja l-ai înțeles, l-ai arhivat și ai vrut să treci mai departe, dar ce? Poți să se înțelegi cu filmul?
Cât despre rechin? Că el este atracția principală.
Apare extrem de puțin, nu prea îl vezi așa cum trebuie, că deh, este scump la vedere din punct de vedere tehnic.
Așa că este ascuns prin niște ape scârboase, mâloase, întunecate, de nu știu dacă bunghești dârele unor excremente în descompunere sau umbra unui rechin gigantic.
N-are mai nimic de groază în ceea ce privește partea asta care ar fi trebuit să fie cea mai captivantă.
De fapt, rechinul nu prea face nimic incitant, cred că apare de vreo două ori cu ceva hălci între dinți, în rest doar se crede bilă demolatoare subacvatică.
🏆 The Black Demon – Verdict 👍 sau 👎?
Producția de față este săracă pe toate palierele.
Nu oferă nici măcar distracția tâmpă pe care o aștept de la asemenea producții.
Ba din contră, doar m-a enervat prin prostia personajelor.
Cel mai de groază lucru din The Black Demon a fost cât de prăjiți cerebral erau adulții care se excitau neuronal din orice mizilic și începeau să urle a neam prost din te miri ce.
Practic, filmul este fratele mai sărac al lui The meg și ruda născută din incest a lui Jaws.
Mesajul său este mai mult ecologist, că ne bate la cap cu prăpădul pe care omenirea îl face pe această planetă.
Și mai are o caracteristică tare ciudată.
Este, simultan, și woke (albu-i nasol, restu-i bun), dar și anti-woke (că tot albu-i bun la final).
Deja am comentat prea mult pe seama acestui film care nu merită mai mult de 3 statuete cioplite.
