The mule

admin 20/01/2019 Dramă Leave a comment 3,098 Views

The mule este cel mai recent și, probabil, ultimul film în regia lui Clint Eastwood pentru că omul are, atenție, aproape 89 de ani. Cu toate astea, la o astfel de vârstă matusalemică, a produs și regizat The mule, bașca a și atacat rolul principal.

Doar asta și este suficient pentru a fi impresionat de acest film. Mie îmi este silă și să mă dau jos din pat dimineața și Clint Eastwood, cu peste 50 de ani mai în vârstă, regizează, produce și joacă în filme încă sprinten. Absolut formidabil.

The mule spune povestea lui Earl Stone, un horticultor care se apropie repejor de 90 de ani, care pune pe prim plan slujba, și nu familia, asta alienându-l de cei dragi, fosta soția lui nu prea îl are la inimă, fata nu îi vorbește de peste 10 ani pentru că i-a ratat nunta, singura care-l mai bagă în seamă este nepoata lui.

Cum afacerea cu flori este pe butuci și banii luați de taxa pe lăcomie, Earl se bagă într-o afacere ilegală, inițial fără să știe. Este interpelat de un mexican cu o ofertă extrem de generoasă, să se plimbe dintr-un punct în altul cu camioneta lui, dar cu un pachet în plus. Banii sunt buni, Earl oricum este mereu pe drumuri, așa că acceptă, naiv, neștiind despre ce este vorba, deși logica ar fi trebuit să îi aprindă niște beculețe.

Primul transport merge ca pe roate, așa că Earl este apelat tot mai des de către cartelul mexican pentru a trafica droguri, tot mai multe.

Banii curg gârlă, moșulică își vede de treabă în ritmul lui, poliția nu îl bagă în seamă, toate bune și frumoase pentru început.

În timp ce Earl însămânțează America, dar nu cu flori, ci cu cocaină, FBI-ul se scarpină-n capetele chele, agenții nefiind în stare să depisteze acest circuit al drogurilor. Intră în scenă Colin Bates (Bradley Cooper), un agent proaspăt transferat care este decis să dea de urma celui care cară sute de kilograme de făină nocivă.

Dacă premisa vi se pare absurdă, așa cum am crezut și eu, ei bine, este inspirată din fapte reale, chiar a existat un bătrânel de 90 de ani care a fost curierul drogangiilor.

The mule atacă niște subiecte grele, dure, de actualitate, dar o face cu un sens al umorului foarte fin, într-un stil lejer, liniștit, fără scene exagerate.

Filmul se mișcă foarte lent, într-un ritm, ei bine, de om de 90 de ani. Acțiunea mai mult stagnează (vorba vine acțiune, cred că se trage o singură dată cu pistolul în film) încât simți nevoia să îi iei în permanență pulsul pentru a te asigura că încă respiră.

Dar asta nu este nici pe departe ceva rău, nici nu vă imaginați cât de revigorant este să urmărești un astfel de film în care nu îți bubuie efectele speciale la fiecare scenă, în care vedem o poveste simplă, reală (deși probabil mult înflorită) care dovedește, dacă mai era cazul, că viața bate mereu filmul.

The mule chiar te faci să te simți că urmărești o poveste, deși incredibilă, verosimilă, cu oameni reali, fără eternul șampon politically correct sau SJW care infestează filmele de azi și trebuie să spele fiecare linie de dialog să nu cumva să oripileze vreo ureche mai sensibilă. Earl este un veteran căruia i se rupe de toate astea, care mai scapă, fără răutate, câte-un cuvânt neacceptat azi și care percutează atunci când i se spune că greșește.

Avem parte de un film în stare pură, este un deliciu să-l urmărești pe Clint Eastwood, la aproape 90 ani, cum interpretează acest rol, abia mișcându-se, degajând o naturalețe debordantă și un jemanfișism de mare clasă. Este de neclintit indiferent câte amenințări se revarsă asupra lui din partea traficanților supărați că Earl își face treaba cum îl taie capul și nu după regulile lor. Până la urmă, este de înțeles omul, are 90 de ani, amenințările cu moartea îl lasă rece.

Pe lângă sentimentul de relaxare pe care îl transmite filmul, The mule are și o scenă absolut cutremurătoare din punct de vedere al dramatismului, dar și al fragilității vieții.

Cel puțin pe mine The mule chiar m-a impresionat prin simplitatea lui, dar și prin profundele povețe de viață pe care le transmite, cele mai importante fiind aprecierea familiei la adevărata ei valoare atunci când trebuie și trăirea vieții după dorințele inimii pentru că atunci când te trezești să faci asta este deja prea târziu.

Nu mai am cuvinte de laudă la adresa lui Clint Eastwood, unul dintre cei mai buni regizori din ultimii zeci de ani, care cam trece pe sub radar, deși nu ar trebui, care are filme precum Unforgiven, Mystic river, Million dollar baby, Gran Torino, American sniper sau chiar The mule, cu 5 dintre filme nominalizate pentru Oscarul pentru cel mai bun film și cu 4 Oscaruri în vitrină.

Închei cu un sincer 9 și multă sănătate domnule Clint Eastwood.