O păsărică mi-a șoptit că pe Netflix a apărut The Whisper Man, un thriller cu un criminal în serie.
📖 Premisă
Detectivul pensionar Pete Willis (Robert De Niro – Taxi Driver) este chemat de fiul său înstrăinat, Tom (Adam Scott – Hokum), după ce nepotul său de opt ani dispare.
Cazul pare legat de un criminal în serie pe care Willis l-a trimis după gratii cu mulți ani în urmă, deși omul se află încă în închisoare.
Michelle Monaghan (MaXXXine) intră în ecuație ca detectivul care conduce investigația, iar Michael Keaton (Batman) apare într-un rol scurt, suficient cât să ridice puțin tensiunea.
💭 Comentariu
Filmul livrează întregul inventar al unui thriller polițist Netflix: întuneric, ploaie, traume de familie, secrete îngropate și un detectiv bătrân care pare să nu mai aibă chef nici de caz, nici de rude.
🎭 Robert De Niro, pe pilot automat
Sunt oleacă rău, pentru că nu el are rolul principal, dar este cel mai mare nume de pe afiș. Așa cum ne-a obișnuit în ultima vreme, pare că joacă plictisit, între două cupoane de pensie.
Nu joacă neapărat prost; pur și simplu dă impresia că participă din obligație. E acolo ca un mobilier vechi pe care nu-l arunci, fiindcă încă dă bine în sufragerie.
Adam Scott depune mai mult efort și încearcă să dea greutate panicii unui tată care își caută copilul, dar scenariul nu-i oferă destul material.
Michelle Monaghan este competentă și cam atât, iar Michael Keaton intră în cadru cu o energie care te face să te întrebi de ce filmul nu este despre personajul lui.
Mai este și puștiul traumatizat de o tragedie recentă, care are o prietenă la fel de reală precum calificările lui FCSB din ultimii zece ani în Champions League. Adică imaginare, ca să-i lămuresc și pe cei care nu le au cu fotbalul.

🔪 Clișee vechi de 30 de ani
The Whisper Man adună bucăți din thrillerele cu criminali în serie ale anilor ’90, dar uită să împrumute și personalitatea lor.
Primul act construiește o tensiune decentă, apoi filmul se dezumflă, pe măsură ce scenariul rezolvă misterul prin coincidențe tot mai convenabile.
Personaje care ar trebui să fie inteligente iau de bun orice rahat li se spune, indiciile apar exact când are scenaristul nevoie de ele, iar unele decizii există doar pentru ca povestea să ajungă la următoarea scenă.
Te trezești spunând „pe bune?” mai des decât ar fi sănătos pentru un thriller care se ia atât de în serios.
🌧️ Atmosfera îl ține în viață
Dar nu este totul ratat în film. Măcar regizorul știe să creeze o apăsare vizuală. Casele par reci, străzile par abandonate, iar ploaia și ceața fac o bună parte din munca pe care scenariul refuză s-o facă. Există câteva secvențe care chiar promit ceva tulburător.
Din păcate, imaginea aceea marca Netflix strică o parte din efect. Totul arată conceput să ruleze pe televizor într-o seară de vineri, nu să rămână în memoria cuiva.
🏆 Verdict
Trăgând linie, The Whisper Man e o poveste spusă în șoaptă de cineva care, în realitate, nu are mare lucru de zis.
Filmul își face datoria: răpește copilul, scoate niște schelete din dulap și-l pune pe De Niro să vorbească în lehamite. Nu m-a plictisit, dar nici nu m-a prins de guler.
E la câteva continente distanță de Se7en și de thrillerele care au transformat vânătoarea unui criminal în ceva memorabil.
Nu regret că l-am văzut și nici nu mi se pare că e o pierdere de timp, ceea ce, pentru un film Netflix, începe să semene periculos de mult cu o recomandare.
Numai că, dacă îl sari, cultura ta cinematografică nu va suferi nicio zgârietură. Iar de la frații Russo, care au produs filmul, mă așteptam la ceva mai mult. Dar se pare că supereroii le-au secat orice urmă de inspirație pentru thrillere.
Trailer
NiPeMi.ro Recenzii de film, seriale, teatru, cărți