Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Auzisem destule lucruri despre Assassination nation, unele bune, altele rele, așa că tot este ceva timp liber la dispoziție, am zis hai să-l văd.
Într-un orășel, Salem, un hacker face publice toate informațiile primarului, informații sensibile (nah, spoiler, îi plac bărbații, deși public este total împotriva LGBTQIAA – de fiecare se mai adaugă o literă în plus) care îl fac să se sinucidă.
Brusc, tot orașul intră în tremurici de frica hackerului, ca nu cumva X sau Y să fie următorul pe lista acestuia, fiecare știindu-se cu musca pe gigabyte de informație deocheată (mai un adulter, mai o pedofilie, mai o orgie, mai o drogangeală, mai o orgie cu drogangeală cu pedofilie adulterină presărată pe deasupra).
În centrul filmului sunt 4 adolescente care devin ținta întregului oraș plin de tâmpiți, fără motiv plauzibil, chipurile, fiind vina lor pentru toate acele scurgeri de informații, deși pentru ele vârful cunoștințelor IT se rezumă la a trimite un tweet.
Am înțeles ideea din spatele filmului, teama invaziei vieții private, cât de nociv este Internetul, cât de manipulatoare este media, dar știți care-i treaba? Rezolvarea este simplă: nu mai fiți curve, nu mai fiți adulterini, nu mai fiți perverși și gata problema, poate să vă dea cu hack oricine, atât timp cât nu faceți tâmpenii, nu este nicio problemă.
Cu plăcere, soluția asta v-o dau gratis.
Fac o pauză și revin, mă duc să șterg istoria accesărilor din Chrome.
După o oră…
Unde eram? Ah da.
Prima oră filmul a fost mai mult Retardation nation, țintit către adolescenții care au în cap numai sex, droguri, petreceri, iar modul de filmare este unul complet debil, nu am înțeles absolut nimic pentru că este extrem de hiperactiv, uneori minute întregi a trebuit să urmăresc simultan mai multe scene pe ecranul spart în trei. Am înțeles că tinerii de azi au probleme de atenție și nu se pot concentra pe ceva mai mult de 10 secunde, dar nici în halul ăsta.
Nici acum nu am reținut cum le cheamă pe curviștinile din rolurile principale pentru că filmului i se rupe de personaje și dezvoltarea lor.
Tot ce face este să ne arate un oraș plin de desfrânați care o iau razna în momentul în care perversitățile lor devin publice, unele mai cumințele, altele bolnave rău.
Assassination nation este un film extrem de exagerat, care ne avertizează de la început că va fi violent, sexos, sângeros, dar a uitat să-mi spună că va fi și dement.
Serios? Un oraș întreg o ia razna pentru că X află că soțiorul și-o trage cu una mai tânără, că Y află că gagica lui face schimb de fluide cu un coleg de clasă sau că Vasile devine rușinat că a aflat lumea că se uită la pornache?
Da, știu, nu despre asta este vorba, am priceput imaginea de ansamblu, nu-s tâmpit ca ăia din film, am penetrat substratul, că Salem (un nume bine ales, fiind o altă vânătoare de vrăjitoare inexistente) este, de fapt, întreaga lume aflată sub amenințarea monstrului numit media (cu Internet șef principal), o medie care distruge creierelor celor tineri, și nu numai, cu mesaje subliminale care le distorsionează realitatea și impun reguli complet abjecte, dar asta nu înseamnă că nu poți trage acest semnal de alarmă sub forma unui film bun, coerent, bine închegat, care să nu te bage în dârdâială epileptică.
Nu poți să îmi arunci un scenariu exagerat dincolo de limitele verosimilului, cu multe carențe logice și inconsecvent în draci (vezi scena în care o fătucă trântește o bâtă de baseball în scăfârlia alteia și fuge de acolo curată ca lacrima pentru a o vedea în secvența următoare încătușată, dar plină de sânge) și să ai pretenția să nu zic nimic de rău doar pentru că transmiți niște mesaje alarmante.
Felicitări pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume, de a țipa-n gura mare că lumea asta este într-un evident declin mintal, deși devenim tot mai avansați tehnologici.
Dar felicitările se opresc aici, modul de livrare al mesajelor este unul stupid, lipsit de coerență și într-un stil dătător de dureri de cap.
Cât despre actorie, nu am putut să îmi dau seama din cauza tehnicii de filmare care nu mi-a lăsat șansa de a urmări scene mai lungi de câteva secunde pentru a pricepe ceva din talentul actoricesc al domnișoarelor principale.
Îi dau un 5, cu maximă indulgență, doar pentru mesajele foarte relevante pe care le transmite cu privire la dispariției vieții private și a ipocriziei tot mai prezente, dar ca film este praf și pulbere.
(2,5 / 5)
Trailer:
