Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Trilogia spaimei dentiștilor care n-au de lucru cu asemenea personaje cu dantură perfectă este finalizată de Blade: Trinity.
Oare cu cine se va mai ciondăni acum Blade, spulberătorul de vampiri?
🎬 Blade: Trinity – Premisă
Nu că-s foarte criptic sau subtil, dar Blade: Trinity pornește destul de tragic pe sistem „Pierzi un fluier, câștigi un fluier‟.
În urma unor evenimente regizate care-l pun definitiv pe Blade în topul listei celor mai hăituiți infractori, acesta este nevoit să o ia la fugă pentru a scăpa de poliție.
Cum singur „viața e pustiu‟, Blade se înhăitează cu o trupă nouă, una mult mai numeroasă decât cele din trecut.
În fruntea găștii se află alți doi vânători de vampiri, Abigail (Jessica Biel – Stealth) și Hannibal (Ryan Reynolds – Deadpool).
Alături de el, Blade se pregătește să înfrunte cea mai periculoasă amenințare de până acum.
Nu este nici factura la gaze, nici cozile la pașapoarte, nici măcar zilele petrecute în frig la vămile românești, ci chiar pe întâiul sugător de jugulare, pe Dracula (Dominic Purcell – Blood red sky), împăratul vampirilor, proaspăt deshumat după un somn hibernal de mii de ani.
💭 Blade: Trinity – Comentariu
Al treilea film din această serie este regizat de David S. Goyer, cel care le-a scris pe toate.
Doar că ăsta era abia al doilea său efort regizoral și primul de o asemenea anvergură.
Și asta se cam vede.
Blade: Trinity scade dramatic în calitate, nu neapărat cea vizuală, ci la nivel narativ.
O fi avut prea multe probleme de rezolvat simultan și Goyer nu s-o mai fi concentrat pe poveste pentru că aici este cam jale.
Adiția lui Hannibal, și mi-e tare drag Ryan Reynolds, a stricat filmul pentru că l-a transformat într-o comedie seacă presărată când și când cu momente de acțiune. Și nu invers, cum ar fi fost normal.
Pur și simplu nu se potrivesc deloc în peisaj, în această atmosferă sinistră a universului în care se află Blade, aceste glume tembele, fără haz și, uneori, tâmpite până la enervare.
Care-i logica în a-i spune lui Blade, pe cel mai serios ton, să mai și clipească din când în când din moment ce el este mereu cu ochelarii de soare pe moaca neclintită?
Și pe lângă aceste încercări nereușite de bine dispunere a personajelor, filmul mai păcătuiește grav în ceea ce privește explicațiile infinite, narate ca la proști, ale unor amănunte sau evenimente pe care deja le știam din producțiile anterioare.
Să nu mai zic că a fost sărăcie-n aparatul de filmat încât regizorul a folosit scene din celelalte două pelicule.
Dacă în Blade și Blade 2 personajul principal era mai mult singuratic și juca mult Solitaire, acum se umple decorul cu oameni și avem parte de un Popa Prostu`.
Ceea ce dăunează și acțiunii care acum nu se mai concentrează pe Blade, ci trebuie să-și împartă timpul și cu ceilalți.
Iar asta se traduce prin scene ciopârțite de cafteală care strică ritmul luptelor pentru că se fac treceri rapide de la o bătălie la alta încât la un moment dat uitasem cine cu cine se mai bumbăcește.
Iar aceste mici războaie sunt purtate mai mult cu oamenii decât cu vampirii.
Păi de asta mă uit la un film Blade? Să-l văd cum anchilozează nătărăi cu duiumul care nu reprezintă niciun fel de amenințare pentru el? Pentru asta am filme cu Steven Seagal.
Blade aici este mai mult pe post de dădacă pentru novicii care mai rău îl încurcă decât îl ajută.
Ăia au fel și fel de arme sofisticate cu denumiri alambicate, dar durează atât de mult asamblarea lor că până și vampirii ar îmbătrâni, iar Blade tot cu ale lui, sabia loială și pistolul eficient, face treabă bună.
Un alt aspect dezamăgitor a fost antagonistul principal, mă așteptam de la Dracula, mă rog, Drake, să fie inamicul suprem, să se scorojească aurul de pe iconițe la vederea lui, să se ofilească usturoiu-n tulpină când face el pișu la rădăcină.
Cam așa este portretizat în cuvinte pompoase, dar când a venit vorba de acțiune, divinitatea absolută-n domeniul hematologic este cam pleoștită, nu face nimic ieșit din comun demn de renumele său.
Mai degrabă este un pămpălău decât un mare bau-bau. Plus că înfățișarea lui de monstru aduce suspect de mult cu cea a lui Predator.
Și este și prost scris, scenariul dându-i niște abilități lipsite de sens.
Înțeleg că este polimorf, că se poate metamorfoza fizic în alți oameni, dar la dracu, prin ce magie poate să își transforme și hainele? Și alea sunt straie vampirești polimorfe? Sau este doar scenariul tâmp?
🏆 Blade: Trinity – Verdict
Ca film luat separat, Blade: Trinity nu-i chiar o mizerie în ansamblul său, dar comparându-l cu predecesorii săi, îți dă senzația că-i lipsește ceva, că este ca salata boeuf fără maioneză.
Scade mult calitatea scriiturii în sensul că dispar momentele emoționante și apar glumele cam insipide.
De asemenea, acțiunea nu se ridică la standardele dorite de unul ca mine, coregrafia este mai șubredă, chiar dacă violența rămâne una de lăudat.
Am râs cu spume la așa-zișii vampiri care aici arată ca niște oameni cu dinți de plastic în gură, atât de false le sunt danturile. Un personaj chiar se screme să vorbească, probabil nu i-au găsit dinți de plastic pe măsura gurii și i-au dat unii mai mari.
Parcă funcționa mai bine Blade când lucra de unul singur, putea să se desfășoare mai bine în teritoriu, adițiile sunt de pomană, ba chiar încurcă în poveste. Probabil sunt prezente pentru a se adresa unei audienței mai tinere.
Franciza merita în mod clar un sfârșit mai bun de atât.
De fapt, nici nu cred că trebuia să se termine aici pentru că finalul este unul pic prematur, lăsat în coadă de pește, ca și când ar fi trebuit să existe un Blade 4.
Având în vedere că Blade: Trinity a fost cu 45% mai scump ca primul Blade, dar încasările au fost aceleași, înțeleg de ce au scos ștecherul din priză.
Astea fiind scrise, până apare noul Blade, trebuie să ne mulțumim cu trilogia asta, chiar dacă Blade: Trinity primește de la mine doar 5 transfuzii de sânge.
(2,5 / 5)
