Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Crouching tiger, hidden dragon (Wo hu cang long) este un film din anul 2000 regizat de Ang Lee (Life of Pi) care a avut mare succes mondial. Culmea, chiar și la Hollywood a fost apreciat, deși a fost cu subtitrare.
🎬 Crouching tiger, hidden dragon – Premisă
În China din vremurile trecute, o războinică legendară, Yu Shu Lien (Michelle Yeoh – Everything everywhere all at once) primește misiunea crucială de a duce o sabie faimoasă, Destinul Verde, într-un loc sigur.
Asta după ce mânuitorul ei de drept, Li Mu Bai (Chow Yun-Fat), mare spadasin Wudang, s-a săturat să o tot înroșească în permanență cu sângele inamicilor patriei.
Așadar, cum Li Mu Bai se pensionează și nimeni nu o bunghește prea bine pe învârtit Green Destiny, aceasta trebuie agățată-n cui.
Însă faima ei atrage atenția multor șparlitori, la mijloc se bagă și un asasin renumit, Vulpea de Jad, care ochește sabia.
Hai că se veștejește orezul până ajung eu la miezul problemei.
Sabia este subtilizată în toiul nopții de un mascat abil în escaladat pereții, iar Yu Shu Lien, cu ajutorul lui Li Mu Bai, trebuie să recupereze vestita bucată de oțel scrijelită cu citate antice purtătoare de înțelepciune chinezească.
Hm, cine a julit sabia? Chiar o fi parșiva Vulpe de Jad sau este vorba de un alt pretendent la titulara de antagonistul filmului?
💭 Crouching tiger, hidden dragon – Comentariu 🍿
Dacă aveți alergie la filmele de tip wuxia, cu arte marțiale ce se duc mai mult spre tărâmul fanteziei, așa-zisele, peiorativ, filme cu chinezi zburători, atunci Crouching tiger, hidden dragon nu prea are ce căuta pe lista voastră de vizionare.
Acest film este eminamente unul wuxia, în care luptătorii se dedau majoritar la confruntări ce aduc mai mult a balet poetic decât a cafteli cu picioare-n burtă și pumni-n moacă.
De bază este kung-fu wire-fu, sunt folosite foarte mult cablurile invizibile pentru a transforma personajele în fluturi antropomorfizați care zboară elegant pe acoperișuri, parcă plutind visător, și care pășesc suav pe cele mai subțiri crengi din vârful copacilor.
Deși par la prima vedere extrem de ridicole, secvențele respective trebuie abordate mai mult din punct de vedere liric decât logic.
Pelicula reușește să imprime o notă de gravitate acestui gen de filme, de regulă asemenea producții cădeau într-un ocean de ridicol și păreau mai mult parodii comice decât filme serioase.
Totul este o poezie în mișcare, de-o frumusețe răvășitoare, vizualul te fascinează iremediabil pentru că peisajele prezentate sunt fermecătoare din cale afară. Nici nu-i de mirare că a luat Oscar pentru imagine.
Fiecare cadru este atent editat, nimic nu-i de prisos, culorile sunt vibrante, totul este de un suav duios care are menirea de a-ți alina sufletul.
Coloana sonoră liniștitoare, numai bună de un playlist de adormit în nopțile de insomnie, contribuie la amplificarea senzației că urmărești un basm viu, parcă scoborât din cărțile citite de bunici.
Narațiunea în sine nu dărâmă Zidul Chinezesc prin originalitate sau complexitate.
Este o combinație a două povești de dragoste dintre două seturi diferite de personaje, fiecare într-un anume stadiu al vieții, cu o legendă specifică folclorului chinezesc care abordează o temă preferată a acelei civilizații.
Dincolo de toate aceste epitete laudative la adresa felului în care arată Crouching tiger, hidden dragon, nu trebuie să omit faptul că pelicula vine și cu o doză sănătoasă de acțiune superbă.
Una filmată ca la carte pentru că actorii se pricep și la arte marțiale, deci nu era nevoie de giumbușlucuri ale camerei pentru a ascunde dublurile protagoniștilor.
Cum-necum, fără a fi violente din cale afară, sângeroase nici atât, luptele dansante reușesc să transmită grandoarea unor confruntări teribile.
Am fost pe deplin satisfăcut de secvențele epice de păruieli fantastice pentru că-s atât de bine coregrafiate încât nici nu am mai dat atenție lipsei brutalității care ar trebui să vină la pachet cu asemenea lovituri.
Chiar dacă aveam impresia că urmăresc niște fulgi firavi ciocnindu-se, acțiunea este una care merită toate laudele.
Cum să nu fii vrăjit de lejeritatea cu care Michelle Yeoh își execută mișcările delicate din secvențele sale de luptă sau impresionat de modul în care Chow Yun-Fat își caftește adversarii fără să rupă vreo broboană de sudoare?
N-o fi având Crouching tiger, hidden dragon multă imprevizibilitate în curgerea lină a firului narativ, vorba aia, nu rămâne cocorul crăcănat în papură de cât de originală este premisa, dar nici n-are nevoie de surprize imense pentru a te bulversa.
Sunt suficiente imaginea mirifică, scenele antrenante de acțiune și poveștile de dragoste care vor înverzi până și cea mai aridă inimă nisipoasă.
Crouching tiger, hidden dragon excelează și pe interpretare, nu degeaba avem doi monștri sacri în prim-plan.
Ce să mai zic despre Michelle Yeoh? Este o divinitate într-ale actoriei și cu acest film a devenit cunoscută și peste ocean pentru că ea deja presta de ani buni în China.
Ehe, filmul se lasă și cu ceva deversări apoase sărate pentru că nu degeaba avem două povești de dragoste. Nu zic mai mult.
🏆 Crouching tiger, hidden dragon – Verdict 👍 sau 👎
La drept vorbind, pelicula nu face altceva decât să atragă atenția lumii asupra acestui gen de filme. De asta au și fost fascinați americanii, că era ceva nou pentru ei.
Nu mi se pare chiar mirobolant pentru că nu-i ceva unic, să zic că-i vreo capodoperă de nota 10.
Am văzut grămezi de asemenea filme, unele mai reușite, altele deloc, dar eram pe felie cu wuxia, așa că gura mea nu a rămas chiar căscată.
Este un film excelent, nimic de comentat, mai ales pentru fanii acestui gen.
Cum eu mi-s greu impresionabil mă rezum la a defrișa 9 copaci din stufoasa pădure care domnește imperturbabil în Crouching tiger, hidden dragon.
(4,5 / 5)
