Dragon Ball Super: Super hero

Dragon Bal Super: Super heroAnime-ul cucerește cinema-ul, Dragon Ball Super: Super hero (un titlu cam neinspirat) fiind lansat și în urbea mea cea ocolită de producții de acest gen. Cum băgasem înainte Dragon Ball Super: Broly pentru încălzire, m-am proptit entuziasmat în scaun să urmăresc continuarea.

 

🎬 Premisă

Parcă m-a mirosit că-s cam pe lângă cu personajele, așa că Dragon Ball Super: Super hero pornește cu o îndelungă poliloghie despre armata Red Ribbon și despre ce s-a petrecut într-o parte din multele episoade ale acestui anime.

Ideea este că Magenta, scăfârlia machiavelică, vrea să aducă la gloria de odinioară armata lu` tac-su.

Pentru asta angajează un geniu de tip Menghele pentru a-i crea niște adversari pe măsura eroilor care i-au dat papară lu` tătâne-su de l-au făcut de tot râsul.

Zis și făcut, doctorul Hedo, un tânăr prodigios, încropește doi androizi țâfnoși de le sare muștarul robotic cât ai zice virus.

Bucuros din cale afară, Magenta îi expediază să le dea de furcă saiyanilor care credeau că au scăpat de tămbălău și că pacea va domni pentru eternitate pe Terra.

Pământ și pace, doi termeni oxymoronici, așa că ne pregătim de război.

 

💭 Comentariu

Mi-am cam luat țeapă urmărind Dragon Ball Super: Broly, nu că nu mi-ar fi plăcut sau aș fi pierdut timpul cu el, dar cu sau fără el, același impact nimicitor al necunoașterii personajelor m-ar fi bulversat complet în ambele situații.

De ce scriu asta? Pentru că în Dragon Ball Super: Super hero altele sunt personajele principale, cele pe care le băgasem la cap, Goku, Vegeta și Broly, sunt reduse la nivel de cameo în această animație.

Aici dau mâna cu Piccolo cel verde și cu Gohan, puradelul lui Goku. Plus multe alte personaje care în Broly au avut rol de figurație.

Am fost uimit de cât de diferit este stilul de animație față de primul film, Super hero nu prea mi-a plăcut la acest capitol, pare mai ieftin și mai nefinisat.

Deși este folosit din plin CGI, poate ăsta a și fost motivul, pentru că nu mai este stilul clasic, desenat de mână.

Bașca, prea aduce a benzi desenate cu acele Kapow, Kaboom, cuvinte care însoțesc ilustrațiile pline de lovituri.

O fi el destul de meta la acest capitol, dar secvențele respective m-au scos din atmosferă.

Și se povestește incredibil de mult și, ce este mai nasol pentru mine, este și repetitiv, bașca redundant.

Acum serios, fără vreun strop de ură din partea mea, dar nu poți chiar să mă iei de ultimul fraier incapabil să gândească de unul singur.

Când pe ecran sunt două personaje ce seamănă ca două picături de apă, pe unul e pictat un 2, pe altul un 1, și îmi faci cunoștință cu Gamma 2, chiar nu este nevoie de un stop cadru de câteva secunde în care să le scrii numele, Gamma 1 și Gamma 2, că m-am prins instantaneu cum stă treaba cu cei doi gemeni androizi.

Și animația apelează de câteva ori la această tactică păguboasă, explicând de 2-3 ori același lucru, cu multe stop-cadre și indicații ca la copii de țâță, ca și cum n-am fi capabili să ne prindem din prima, chiar dacă nu suntem familiarizați cu acest univers.

Dragon Bal Super: Super hero

Broly a făcut-o mult mai bine, câteva secvențe la început și apoi pa și pusi, ne-a lăsat pe noi să facem deducțiile necesare.

Plus că umorul este cam infantil și neinspirat. Probabil am simțit asta pentru că nu îmi este adresat.

Însă astea fiind zise, Dragon Ball Super: Super hero excelează la capitolul acțiune, depășindu-l cu mult pe Broly pentru că adversarii cu care eroii noștri se înfruntă sunt la un alt nivel al forțelor distructive.

Actul final, presupun că este un laitmotiv pentru Dragon Ball, este o îndelungă bătălie în care sunt implicate toate personajele pentru că inamicul este unul aproape imbatabil și are și abilități care depășesc cu mult ceea ce anticipam din acest punct de vedere.

Nu doar că antagonistul creat în laboratoarele diabolice are capacitatea de a mătura cu oricine îi iese în cale, dar aptitudinile sale au potențialul de a nivela întreaga planetă, atât de puternic este.

Desfășurarea acțiunii este aproape identică și urmează aceiași pași ca în Broly, deci nu este nimic surprinzător aici, doar că totul este ridicat la puterea a zecea când vine vorba de efectele devastatoare ale încleștării finale.

 

 🏆 Verdict

Dragon Ball Super: Super hero și-a spălat multe dintre păcate cu această parte finală pentru că până atunci nu am fost deloc implicat sentimental în poveste.

Din contră, chiar mi se părea că rămâne mult în urma lui Broly la toate capitolele, de la stilul vizual până la complexitatea poveștii, aici avem de-a face cu un simplu ahtiat după putere și cam atât. Mai generic chiar că nu se putea.

Plus că și umorul neinspirat injectat din belșug a avut menirea de a mă pleoști în suflet, eu așteptând ceva serios și interesant ca în Broly.

Iar multitudinea de personaje care se bagă-n seamă a avut darul de a mă lua de cap. Dar asta cade în cârca mea, că singura mea interacțiune cu acest univers a fost Broly.

Salvarea de la dezastru, pentru mine, a fost acțiunea superbă, cu multiple transformări (cât de logice or fi pentru fanii înrăiți, habar n-am) și cu un crescendo permanent al puterilor afișate de către personaje.

Se putea și ceva mai emoționant, fără spoilere, dar n-am avut motive să strâng în eprubetă câteva lacrimi atât de prețioase pe seceta asta.

Personal, Super hero a fost o decădere în calitate față de Broly care mi-a plăcut mai mult, aici nu am altceva de făcut decât să mă transform într-un android rece, fără sentimente, și să mă autointitulez Gamma 6.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Recenzie video:

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Puss in boots

Puss In Boots

Nici nu terminară de rulat creditele de final la Shrek forever after că era lansat …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.