Escape plan 2: Hades

Escape plan 2: Hades

Cred că am găsit un candidat extrem de serios pentru titlul de otreapa anului 2018 în filme, și mă refer aici la Escape plan 2: Hades.

Primul Escape plan a fost o producție așa și așa, distractivă mai mult datorită prezenței pe ecrane a giganților filmelor de acțiune din anii `80-`90, Sylvester Stallone și Arnold Schwarzenegger.

După 5 ani iată că apare și partea secundă dar fără Arnold, doar cu Stallone care reintră în pielea lui Ray Breslin, un mare specialist în pușcării, în sensul că le testează din punct de vedere al securității. Și pentru el nicio pușcărie nu este infailibilă, toate au măcar un punct slab care poate fi exploatat pentru a evada.

Dar iată-l ajuns la vârsta pensionării și și-a tras o agenție de securitate, instruind niște tinerei în arta evadărilor din pârnaie.

Doar că pe nepusă masă încep să-i dispară dintre angajați, ca urmare a unui complot întortocheat prin care se dorește accesul la un satelit mega șmecher care cică este capabil să spargă orice sistem informatic, de la parola de la pornhub a lui Donald Trump până la codurile nucleare cu care doarme sub pernă Kim Jong-un.

Așa că bătrânul Breslin se vede nevoit să își adune toate puterile rămase pentru o misiune de salvare a învățăceilor care sunt aruncați într-o pușcărie de pușcărie denumită, bingo, Hades.

Cum bruma de salariați cu care a mai rămas nu este suficientă, Breslin apelează la un vechi amic pentru a-l ajuta (Dave Bautista) și se pornește acțiunea filmului.

Escape plan 2: Hades nu se urnește deloc rău, cu o secvență palpitantă de împușcături și scandal corp la corp în care este implicat personajul principal, care nu este Ray Breslin, ci unul din cei care dispar, Shu Ren.

Dar nu durează mult până să îmi dau seama că am de-a face cu un jeg de film în momentul în care apar și primele explozii ridicol de prost generate, care put a ieftineală mai ceva ca o curvă expirată de pe centură.

Începe un du-te-vino între cei captivi în pârnaia impenetrabilă, pe de o parte, și eforturile lui Breslin de a depista locația închisorii pentru a-și elibera protejații, pe de altă parte.

Acțiunea la care am fost supus este una execrabilă, cu un tremurici de începusem să îmi fac griji serioase pentru cel care a filmat, mă gândeam că poate l-a apucat o criză de epilepsie, în așa hal tremura camera încât nu mai înțelegeam nimic din mizilicul de acțiune pe care încerca să îl filmeze.

Efectele speciale sunt absolut deplorabile, închisoarea se vrea a fi una extrem de tehnologizată și futuristă dar modul în care este redată dă senzația că filmul a fost realizat în anii `70, are niște efecte de care ar fi râs și serialul Star Trek de acum 50 de ani.

În afară de vreo două scene în care să zicem că s-a depus un minim de efort regizoral, în rest, acțiunea este îngropată în centrul pământului, este ridicol de proastă, au încercat ei să aducă un miros de Fast and furious la un moment dat dar le-a ieșit cu stropi maro.

Nici măcar împușcăturile nu au fost în stare să le redea cât de cât realist.

Dacă acțiunea este un gunoi, măcar povestea să fie cât de cât captivantă.

Aoleu mamă, scenariul este de-a dreptul cretin din toate punctele de vedere, aveam impresia că filmul are, de fapt, 3 ore și eu privesc câte 5 minute din fiecare bucată de 10 minute, cealaltă jumătate fiind aruncată la gunoi.

De ce spun asta? Pentru că nu am înțeles nimic din poveste, este ilogică, neverosimilă, previzibilă, incomprehensibilă, incoerentă și irațională.

Tranziția de la o scenă la altă este bruscă și fără un dram de logică, ai impresia că se sar peste anumite etape, se întâmplă lucruri inexplicabile, așa, din senin, de rămâi tâmpit, anumite scene care se repetă spre final generează o serie de consecințe care nu s-au manifestat în primă fază (o ard așa, mai vag, să nu dau spoilere, deși nu este cazul, ca un mic exemplu, spre final, se întâmplă ceva cu închisoarea de simt toți deținuții niște efecte, dar același lucru s-a întâmplat și mai devreme și atunci nimeni nu a simțit nimic).

Și atât de invulnerabilă este prezentată închisoarea încât toată lumea intră și iese din ea fără nicio problemă, de parcă este patul unei vedete de pe la TV.

Nu mai am epitete pentru a descrie penibilul acestui film, cel mai mare efort depus de scenariști a fost să transforme numele de Hades într-un acronim care să aibă sens.

Și din păcate, am ajuns și la actorie, și dacă zic că un Stallone care a dormit pe el când își rostea replicile (și nu mă refer la impedimentul pe care îl are în rostirea cuvintelor) a fost cel mai bun interpret în acest film, am spus totul. Filmul a fost făcut mai mult pentru piața asiatică, așa cum se vede și din postere și au fost scoși la înaintare niște actori pe măsură care abia rupeau o boabă în engleză de nici nu am înțeles în mare parte din timp ce dracu bolboroseau prin gurile alea ale lor.

M-a pufnit literalmente râsul la final când am văzut că oamenii au de gând să pună pe tapet și un alt treilea film, aia chiar a fost cea mai bună glumă pe care am auzit-o în ultima vreme. Dar mi-a înghețat râsul când am văzut că Escape plan 3 este pe vine.

Fugiți ca de dracu de Escape plan 2: Hades pentru că nu merită nici gigabiții consumați descărcând porcăria asta, îi dau un 2 doar de mila lui Stallone, în speranța că se va recompensa cu un Rambo 5 bun.

 

1 out of 5 stars (1 / 5)

 

Trailer

Link IMDB

Link RottenTomatoes

 

About admin

Check Also

Rebel Ridge

Rebel Ridge

Aveam chef de-o acțiune tâmpă și cică Rebel Ridge de pe Netflix e doldora de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *