Fear Street 1994

admin 15/07/2021 Horror Leave a comment 1,063 Views

O trilogie horror a luat naștere pe Netflix, Fear street, trilogie bazată pe scrierile lui RL Stine, fiecare având în coadă câteun an, primul film fiind Fear Street 1994.

Producția este adresată unei audiențe adolescentine, intrând în categoria YA, așa că din start filmul a scăzut în interes pentru mine.

Premisa este una mai mult decât fumată legal, niște adolescenți dintr-un orășel parcă blestemat, până și numele sugerează activități nefaste, Shadyside, sunt vânați de entități paranormale care au o poftă incomensurabilă de frigărui crude cu cărniță umană pentru că are multe proteine.

Cum nimeni nu-i crede pe ăștia hormonali, nici familiile, nici poliția, nu le rămâne de făcut decât să se ia singuri la trântă cu copiile palide de Michael Myers sau Jason X și să le afle motivul pentru care îi hărțuiesc care cu cuțitul, care cu toporul, care cu satârul.

N-are rost să vă îngreunez memoria cu nume de personaje sau de actori (că-s unii nimeni pe lume, n-am auzit de ei până acum) pentru că oricum Fear Street 1994 este un film de pomană și un plagiat eșuat după filme mai celebre.

N-am idee cum sunt cărțile lui RL Stine, dar știu sigur că Fear Street 1994 fură cu nonșalanță în special din Halloween-ul original (care nici ăla nu m-a impresionat) pentru că diferă doar masca purtată de cel care cară după el un cuțit pe care-l împlântă cu poftă în pectoralii umani ai altora.

Nu doar că nu se sinchisește să producă o fărâmă de originalitate, dar a reușit performanța de a mă enerva într-un timp record, nu au trecut mai mult de 5 minute și deja începusem să-mi trezesc din starea latentă toate membrele cu potențial de penetrare pentru a mi le băga-n film deoarece apelează instantaneu la decibeli.

Am avut curiozitatea să urmăresc câteva faze cu sonorul dat pe mute să văd dacă au altă intensitate și pot spune că-s mai eficiente și dacă mă lasă să mă prind singur că trebuie să dau cu sperieții de pereți, nu-i nevoie să mă surzească temporar cu fel și fel de bubuieli fonice.

Nu se petrece nimic ieșit din comun, povestea este destul de șubredă și previzibilă (cam greu cu horror-urile moderne să mai surprindă cu ceva), dar nici nu vreau să maronesc izmana pe mine de pomană și trebuie să recunosc că are vreo 2 secvențe terifiante, mai spre finalul filmului, și asta datorită adoptării ratingului R.

Fear street 1994 este un film destul de sângeros, aș putea spune că este ceva neobișnuit pentru o producție YA să nu fie PG13, și asta aduce un pic de masacru măcelăresc morbid în prim-plan.

Și se vede că nu eu ar fi trebuit să casc gura la film, ci cei născuți în mileniul 3 pentru că echipa de producție a dat cu produsul sinusurilor în toată fasolea când a venit vorba de recrearea acelei perioade, pe ideea că oricum se uită la film unii ce n-au apucat să voteze de 2 ori și nu se prind de anacronismele mai mult decât evidente.

Haide măi, că nu vă durea mâna să aflați că Firestarter de la Prodigy a apărut în 1996 și nu în 1994 sau că fontul Calibri a fost introdus după anii 2000. Nu trebuie să fii vreun geniu să afli astea, ci doar să îți dai un pic interesul în a-ți face meseria.

Ce este și mai grav este faptul că personajele nu se comportă ca unele din acea perioadă, n-ai cum frate să te apuce dorința de exprimat sentimente emo când la ușă-ți bate bau-bau cu toporul ascuțit sau să te lovească subit cheful de troc de lichide intime fix când peste tine vine apocalipsa nemorților.

Plus că m-a înnebunit cu plaga supurantă a bolii woke, m-a bătut la cap cu o relație lesbi care a acaparat jumătate din film, de se opriseră din omorât și monștrii sculați din morminte, de teamă să nu deranjeze personajele din a ne ține predici admonestatoare.

Dar muzica-i mișto, este pe bază de nostalgie, însă este prea puțin pentru a mă determina să fiu mai blând cu Fear street 1994 care este un film horror pueril și destul de tâmp pe alocuri, m-am trezit scărpinându-mă pe chelie de câteva ori pentru că nu aveau sens imaginile ce mi se perindau prin fața ochilor, de aceea, cu părere de rău, atac filmul cu doar 4 cuțite ruginite, sperând ca următoarele episoade să fie mai reușite.