Fuego negro

admin 08/09/2020 Acțiune Leave a comment 1,779 Views

Fuego negro (tradus Dark forces pe Netflix) este un film de limbă spaniolă provenit din Mexic peste care am pus ochii din greșeală și mi-am parcat atenția asupra lui pentru că m-a intrigat titlul.

Povestea din film gravitează în jurul unui personaj cu alură de Punisher mustăcios, Franco (Tenoch Huerta) care se cazează la un hotel mai de mahala având niște treburi de familie de rezolvat. Și treburile astea sunt urgente și se rezumă la găsirea sorei lui dispărute ca mexicanul pe sub zid, fără nicio urmă.

Însă Franco are niște piste pe care le investighează și pornim alături de el în activitatea lui detectivistică de a-și găsi surioară răpită.

Dar a nimerit într-un hotel în care se petrec multe lucruri dubioase și locatarii sunt orice, numai normali nu.

Premisa este scurtă pentru că și filmul, la rândul lui, este unul extrem de scurt, se termină pe la 80 de minute și asta cu tot cu o scenă de deschidere lungă de nimic de umplutură.

Filmul se vrea a fi unul de groază. Accentuez se vrea pentru că nu știu ce dracului a fost în capul scenaristului/regizor dar Fuego negro nu este nimic.

Concurează cu succes la titlul de cel mai prost film al anului pentru că nu am înțeles absolut nimic din el. Nu că ar fi un scenariu complex și îmbârligat, ci pentru că nu există scenariu.

Întreg filmul este doar o înșiruire de scene ilogice, fără legătură între ele, ba avem vampiri, ba ședințe de spiritism, ba personaje care de care mai ciudate, ba scene de inseminare naturală, totul într-o harababură incomprehensibilă, fără pic de noimă.

Totul este filmat în beznă, în cel mai amatoricesc stil posibil, din punct de vedere tehnic este unul dintre cele mai proaste filme pe care le-am văzut, nici măcar niște studenți în anul I la facultate nu cred că ar fi încropit o asemenea dejecție de film.

Are niscai lupte în el, dar sunt dintre cele mai penibile, se vede clar că pumnii lovesc aerul la jumătate de kilometru de actori și când avem câte-un contact este evident că lovitura se oprește brusc și lupta se transformă într-o mângâială drăgăstoasă.

Dar măcar filmul a fost plin de cotârceală, Franco este atât de interesat de găsirea soră-sii încât pierde timpul băgându-și cardul în toate ATM-urile cu țâțe din film, pe una nu o ratează. Și aici filmul se duce mai mult spre soft porno. Așa că dacă vă pasionează așa ceva, măcar să știți că veți fi satisfăcuți pe deplin din acest punct de vedere.

În rest, Fuego negro este o înșiruire de cadre halucinogene, decizii cretine, linii de dialog aberante și cele mai stranii personaje, de fapt grotești, nu stranii, pentru că singura picătură de groază este generată de înfățișarea spurcăciunilor umane parcă scăpate din iad.

Bag seama că acela care a gândit filmul era ghiftuit de droguri și cei care au dat undă verde erau furnizorii lui de droguri pentru că doar așa îmi imaginez că toți cei prezenți la discuții au concluzionat că este o idee magistrală producerea acestui film. Altfel nu pot să îmi dau seama cum voma asta abisală a primit OK-ul și bugetul (ăla de 2 seringi și 3 prezervative) necesar pentru realizarea lui.

Și nu scriu din răutate, dar vă las mai jos o mică mostră de măiestrie regizorală. Poate că sunt și eu țicnit de sunt deranjat de asemenea erori poate banale pentru alții, dar pentru mine asta denotă sictireală pentru produsul finit.

Am eu vedenii sau jderul ăla împăiat își tot schimbă locul în cadrul aceleiași scene fără să fie mutat?

Cuvintele sunt de prisos, așa că îngrop Fuego negro sub 1 groapă mare de bălegar. Artemis Fowl și Survive the night au concurență serioasă cu acest Fuego negro.