Kompromat este un film francez cu acțiunea plasată în Rusia.
Și inspirat din fapte reale, dar mai de departe, un motiv în plus să îl văd.
🎬 Kompromat – Premisă
Mathieu (Gilles Lellouche – Astérix & Obélix: L`empire du Milieu) este înfipt cu picioarele în cultura franceză, un înverșunat împrăștiator al ei peste tot în lume.
Întâmplarea face ca filmul să-l găsească taman în Irkutsk, în Siberia, alt loc nu găsea și el să facă reclamă valorilor artistice din Hexagon.
Este frig de crapă atomii din pietre, de nici vodca nu mai încălzește sufletul înghețat, dar Mathieu își face treaba și este apreciat de localnicii ruși, ajungând chiar o celebritate ce se pregătește să dea un interviu la televizor.
Doar că, din senin, se dezlănțuie iadul legal pentru Mathieu deoarece este luat pe sus, fără menajamente sau finețuri, de fostul KGB, actualul FSB din motive necunoscute.
Ele devin clare la primul interogatoriu, Mathieu este acuzat că a diseminat nu cultură, ci pornografie infantilă.
Suntem în Rusia tătucului Putin, deci pare mai degrabă o făcătură. Dar cu ce scop?
💭 Kompromat – Comentariu 🍿
Avem de-a face cu o dramă terifiantă presărată cu boabe de thriller tensionat și ceva firimituri de acțiune pușcăriașă.
Pe alocuri filmul mi-a adus aminte de celebrul The fugitive cu Harrison Ford deoarece Mathieu nu acceptă verdictul fals al securității rusești și se pune pe fugă cu toată Baba Yaga după el.
Kompromat, că uitai să spui, este un dosar fabricat atunci când se dorește înfundarea cuiva care devine incomod pentru autorități, iar rușii pare-se că sunt mari maeștri la așa ceva.
Mathieu le intră pe radar pentru că i-a deranjat, dar cauza este incertă și m-a perpelit un pic până mi-a fost dezvăluită. Deși chiar și atunci este destul de dubioasă.
Aș putea spune că-i întemeiată și de înțeles având în vedere contextul dat, că nu te duci la Satana să-i reciți tot Crezul fără să te aștepți la represalii.
Dar, în același timp, este și repulsivă, arătând în ce societate extremistă am ajuns să trăim, cu exagerări din ambele tabere (oricare ar fi ele).
Nu arunc mai multe lemne pe foc că-i scumpă pădurea, dar scânteia care aprinde filmul are rădăcini adânc înfipte în diferența de mentalitate dintre popoare și în insistența de a impune cuiva ceva ce nu îi place.
În ceea ce privește modul în care se desfășoară acțiunea, cineva este fan Nolan sau a luat lecții de la el deoarece liniile temporale se amestecă destul de des, dar fără a deveni confuze.
Trăim alături de Mathieu drama prin care trece, una de neimaginat, cea a unui om neajutorat aflat într-o țară străină devenită brusc ostilă care-l vânează ca pe-un câine turbat.
Bașca, este și abandonat de propria-i patrie care se cam spală pe mâini de el pentru a nu afecta relațiile diplomatice la cel mai înalt nivel, unele destul de șubrede, că știm că Rusia nu-i cel mai bun partener de joacă.
Astfel, Mathieu este pe cont propriu în misiunea lui de a părăsi Rusia care-l dorește la ocnă sau, mai rău, chiar mort.
Filmul ascunde câteva surprize neașteptate, nu am anticipat anumite bifurcații în poveste, iar asta m-a pus în expectativă cu simțurile ambalate la maximum, neștiind ce va urma să se întâmple.
Scenariul este oleacă parșiv prin anumite complicații și informații oferite încât au fost momente scurte când mi-am pus întrebarea dacă Mathieu este chiar nevinovat sau există vreun sâmbure de adevăr în acel dosar grosolan.
Poate aspectul cel mai surprinzător, în umila mea opinie, este cel emoționant.
Nu că se lasă cu jale-n film, că este de așteptat având în vedere premisa, ci pentru că vine din partea unor personaje pentru care nu aveam deloc de gând să eman vreun strop de empatie.
Ce se petrece în film este de-o complexitate narativă surprinzătoare și nu-mi permit să o torn la prima tortură, rezist pe metereze pentru că vreau să las ceva mister pe care să-l descoperiți singuri.
În caz contrar, tare mi-e teamă că vreți să mă spânzurați virtual dacă destăinui mai mult decât trebuie.
Orișicum, producția este violentă prin prezentarea condițiilor din pârnaia rusnacă și, mai ales, a modului în care sunt descusuți prizonierii pentru obținerea unei mărturii.
Nu este ceva plăcut de privit, dar contribuie la amplificarea sentimentului de angoasă care îl împresoară pe Mathieu și, implicit, și pe noi.
Te bagă-ntr-o stare claustrofobică de simți că tot aerul îți fuge din plămâni și rămâi înțepenit și de frig, dar și de groază.
Personajele principale, și cu asta îmi ispășesc sentința, sunt unele multidimensionale, au personalități alambicate, nu-s pictate în alb și negru, în înger și drac, ceea ce le face mai umane și realiste.
Uneori în lumină găsești întuneric, și vă las să rumegați aceste cuvinte.
🏆 Kompromat – Verdict 👍 sau 👎
Este un film făcut așa cum trebuie, plin de necunoscut, brutal prin ideea transmisă care te îngrozește și cu un scenariu etanș care nu lasă să răsufle gogomănii neverosimile.
Mă rog, sunt vreo două care mi-au zdruncinat creierul.
La prima poate sunt ignorant și nu știu, dar chiar să aibă pușcăriile prize în celule? Mai ales alea rusești insalubre?
La a doua clar este o scăpare în logică pentru că există o scenă în care urlam în sinea mea: Și restul?
Intră și în zona melodramatismului exagerat, ceea ce nu mi-a căzut prea bine, dar în final m-a convins să-i cumpăr 8 plase cu mâncare, să nu crape de foame.
Păcat că sala de la AFI Cotroceni unde am urmărit filmul în AVANPREMIERĂ a avut un număr imens de spectatori, 1.
(4 / 5)