Lahn Mah

Lahn MahLahn Mah sau How to make millions before grandma dies este propunerea Thailandei pentru premiile Oscar la film străin, ediția 2025.

 

🎬  Lahn Mah – Premisă 📖

M (Putthipong Assaratanakul) este un tânăr coate-goale, mațe-fripte, care a abandonat școala pentru că s-a decis să se facă influencer.

Deh, meteahna generației actuale care nu vrea să muncească și care crede că orice prostălău va deveni bogat peste noapte filmându-se când se joacă sau mai știu eu ce.

Bineînțeles că M se transformă într-un trântor, neavând succes, dar mintea lui concepe un plan machiavelic prin care vrea să pună mâna pe averea bunicii.

Amah (Usha Seamkhum aflată la primul ei rol la 78 de ani) tocmai a aflat că are cancer în stadiu terminal și se miră că M a început să-i tot facă vizite pe nepusă masă, el nebăgând-o seamă ani și ani până atunci.

El speră că, dacă o îngrijește în ultimele clipe de viață, bunica îi va lăsa moștenire casa pe care, ulterior, să o vândă pe bani buni.

 

💭 Lahn Mah – Comentariu 🍿

Filmul funcționează ca o comedie în prima parte și, evident, ca o dramă în jumătatea secundă.

Scenariul nu-i deloc original și nici nu surprinde la capitolul imprevizibilitate pentru că deja știm ce urmează să se întâmple încă dinainte să asistăm la primul contact bunică-nepot.

Povestea este simplă, dar eficientă pe palier sentimental pentru că te face să și râzi la gesturi simple, dar să și plângi ca-n potopul biblic spre final, când încep să apară problemele de sănătate.

La suprafață pare o relație clasică între tânărul oportunist, care se dă altruist, dar are gânduri oneroase, și bătrâna simpatică și naivă care nu știe de ce primește atâta atenție, dar se bucură de ea.

Dar filmul este și unul profund pentru că prezintă un conflict generațional care are loc la fiecare înmugurire a încrengăturii arborelui genealogic familial.

Știți prea bine despre ce vorbesc pentru că ați luat parte la acest conflict, fie făcând parte dintr-o tabără, dacă sunteți mai proaspeți pe Pământ, fie din ambele, dacă ați acumulat multă experiență în etate.

Bătălia dintre modern și arhaic este foarte bine redată de acest film pentru că distanța ideologică dintre cele două personaje este una mare.

M este ancorat în contemporaneitatea digitală în care viața socială începe să se mute, încet, dar sigur, în norii virtuali ai unei existențe triste.

Amah, din contră, este adepta valorilor tradiționale, caută contactul social real, împarte o vorbă cu cei din jur, pentru ea contează omul din fața ei, nu cel din spatele tastaturii.

Scenariul nu se poziționează într-o tabără sau alta, nu vine cu dojeniri pentru un comportament sau altul, lasă relația dintre M și Amah să evolueze natural.

Și asta înseamnă, cum este ușor de dat seama, că uleiul și apa, metaforic vorbind, se vor amesteca încetul cu încetul, fiecare ajungând să înțeleagă gândirea celuilalt.

Nu se întâmplă ceva cu adevărat cutremurător care să producă un cataclism fundamental în gândirea personajelor.

Tot ce se petrece este viața și nimic mai mult, dar viața este cel mai bun profesor când vine vorba de a schimba mentalități și a învăța care sunt adevăratele bucurii.

Visăm cu toții la bunuri materiale, la case somptuoase, mașini bengoase, bani fără număr, likeuri miliarde și abonați cât populația Chinei, crezând că ele ne vor aduce fericirea supremă.

Și poate că pentru unii așa e, însă la final, când tragem linie, vor rămâne amintirile despre familie și despre cei dragi, singurele care contează cu adevărat în această existență efemeră.

Lahn Mah

 

Relația dintre M, cel tânăr și arogant, care crede că știe el mai bine cum stă treaba, și Amah, un ocean de înțelepciune plin de vorbe simbolice, trece prin mai multe stări, parcă redând, la nivel filozofic, etapele vieții.

Pornește împiedicat și haotic, dar începe să se pună pe picioare pentru că sufletele aflate la poli opuși ai spectrului existenței încep să se înțeleagă reciproc.

Această dinamică plină de serpentine șerpuitoare duce la niscai momente cât de cât amuzante, nu să râzi cu gura până la urechi, dar să zâmbești la ciocnirile verbale dintre cele două personaje.

Ulterior, tonul filmului se schimbă brusc, dar este ceva de așteptat, nu te ia prin surprindere pentru că nu au loc miracole divine, cancerul își vede de cursul său nemilos.

De la un anume punct încolo începe drama sfâșietoare, una pe care o știu prea bine pentru că m-am regăsit în situația lui M.

Nu că voiam să pun mâna pe avere, ci pentru că și eu am fost nevoit în tinerețe să am grijă de o bunică trecută de 75 de ani, bolnavă și oarbă, așa că știam exact prin ce trece M.

De fapt, aș putea spune că am avut mai mult de furcă pentru că filmul nu intră atât de mult în detaliile îngrijirii paliative cu care sunt mai familiar decât mi-aș fi dorit vreodată.

De aceea, din punctul meu de vedere, putea fi cu adevărat devastator la nivel lacrimal dacă ar fi prezentat acest aspect cu lux de amănunte.

Cred că l-am privit pe M și cu ceva aroganță, în mintea mea considerându-mă superior pentru că, da, avea grijă de bunica lui, dar nu avea grija pe care am avut-o eu, pe atunci neexistând pamperși pentru adulți, dacă știți unde bat.

Așadar, nu prea m-a impresionat chinul lui pentru că nu s-a comparat cu al meu.

La fel de naturală precum evoluția dintre trecut și viitor a fost și coloana sonoră, aproape insesizabilă, dar atât de potentă în a amplifica narativul, devenind o forță de temut care răpune sufletul cu ritmurile lente și melancolice.

 

🏆 Lahn Mah – Verdict 👍 sau 👎?

Având în vedere premisa, m-aș fi așteptat să fiu mai emoționat decât am fost, dar aici s-a adeverit nemuritoarea zicală „Viața bate filmul‟.

Am suferit destul când mi-am pierdut bunica, nu am plâns în viața mea, cumulat, atât de mult cât am plâns atunci, așa că știam prin ce trece M-ul fictiv și eram pregătit pentru acel final.

Dacă mai aveți părinți și, mai ales, bunici, nu mai pierdeți timpul, fiți aproape de ei cu o vorbă bună sau cu ce au nevoie, mai târziu o să regretați depărtarea asta impusă de o societate tot mai cinică.

Apropo, filmul este și unul deschizător de minți și de lărgire de orizonturi pentru că prezintă tradiții și ritualuri diferite față de ale noastre, unele parcă mai încărcate cu semnificații ancestrale decât clasicele noastre pomeni fade.

Ca o concluzie, spiritualul va dăinui pe veșnicie, materialul se termină odată cu primul pumn de pământ aruncat pe sicriu.

Între timp, mi s-a făcut foame așa că am să devorez 8 porții de congee.

4 out of 5 stars (4 / 5)

Lahn Mah

Trailer

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Elton John: Never too late

Elton John: Never too late

Am urmărit documentarul Elton John: Never too late doar pentru că piesa Never too late …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *