Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Oscar pentru cel mai bun film străin – Ediția 1957
Federico Fellini a zis că nu-i ajunge un singur Oscar așa că a revenit la un an după succesul cu La strada și a înhățat statueta și cu Le notti di Cabiria, un film tot alb-negru.
Și nu este ultimul Oscar, vor mai urma alte 2.
🎬 Le notti di Cabiria – Premisă 📖
Cabiria (Giulietta Masina) este o inspectoare inghinală cu biroul pe străzile Romei care, pentru prețul corect, te lăsa să-i ciufulești regulamentul atât cât te țineau puterile.
Deși meseria ei nu este deloc onorantă, Cabiria este o ființă onestă, nu fură, nu dă în cap, are casa ei la care plătește rate și, deși duce o viață modestă, pare mulțumită de ea.
Din păcate, iubitul ei îi dă țeapă, ba chiar o aruncă în apă pentru a scăpa de ea, iar Cabiria rămâne cu greu cu suflu, fiind salvată de niște samariteni, ea neștiind să înoate.
Asta se petrece chiar la început, ulterior camera de filmat se ține după fusta ei pentru ca noi să descoperim ce face Cabiria în viața de zi cu zi.
💭 Le notti di Cabiria – Comentariu 🍿
La fel ca La strada, și filmul de față prezintă soarta deloc favorabilă a unor personaje care se află în pătura de jos a societății.
După primele treizeci de minute nu știam care-i scopul peliculei pentru că scenele păreau dezlânate și fără logică între ele, ducând spre nicăieri.
Pe parcurs, însă, am început să mă prind că prin ochii personajului principal vedeam viața cu bune și, mai ales, cu rele.
Ba mă delectam cu fastul glorios al vreunei vedete de film care nu se mulțumea cu ce avea, deși avea foarte multe.
Ba eram martorul unor scene sfâșietoare care detaliua sărăcia extremă în care trăiau ghinioniștii societății ce-și găseau culcuș în grote săpate în pământ și dormeau, practic, sub cerul liber.
Mai sunt prezentate asemenea ipostaze contrastante care arată cât de diferiți sunt oamenii deși, în esență, sunt aceiași.
Pe mine m-a frapat discrepanța dintre procesiunea religioasă care o viza pe Madonna, nu artista, ci sfânta, și întâlnirile prostituatelor care își împărțeau cu multă meticulozitate parcelele unde activau.
Într-o parte religie, în altă parte curvărie, concepte care se exclud, dar care coexistă îndeaproape.
La asta se rezumă, la suprafață, Le notti di Cabiria, o serie de secvențe care pot fi comparate cu feliile unui tort care, așezate una lângă alta, formează o prăjitură deformată.
Și în centrul fiecărei dintre ele se află Cabiria, protagonista care și ea este polarizantă.
Gălăgioasă, rudimentară, țâfnoasă, cu un vocabular ce îi face pe marinari să pară popi ce-ți iartă păcatele la spovedanie, ea este și o ființă gingașă, inocentă, visătoare și care speră mereu la bine.
Când îmi venea să o iau pe urmele gagiului care se face nevăzut la început pentru că este extrem de enervantă prin comportamentul licențios, când doream s-o mângâi pe creștet ca pe un copil neprihănit.
Jovialitatea de la suprafață nu poate ascunde, totuși, disperarea din ochii unor persoane au trăit o viață atât de mizeră încât au ajuns să se teamă de un strop de fericire.
Cumva, această frică de necunoscut a fost transmisă și spectatorilor, mă rog, mie pentru că de la un punct încolo nu știam pe ce cărare narativă să o apuc.
Chiar am fost tentat să nu mai urmăresc finalul pentru că devenisem suspicios față de soarta Cabiriei.
Actul trei a fost unul extrem de tensionat pentru că se putea opri, cu șanse egale, atât într-un rai meritoriu, cât și într-un iad devastant.
Sună ciudat să spun asta la un astfel de film, dar mai rar să fiu atât de rupt în două în ceea ce privește deznodământul.
Eram 100% sigur că se va termina într-un fel, dar și 100% sigur că se termina într-un fel opus. Sună ilogic, este ilogic, dar așa m-a făcut filmul să gândesc.
Giulietta Masina demonstrează și cu acest rol că nu a fost doar soția lui Fellini și de asta tot primea roluri, ci chiar a fost hărăzită și cu mult talent.
După cum am menționat anterior, personajul ei este unul complex, practic sunt două ființe într-una, Giulietta făcând tranziția de la una la alta fără efort.
Nu degeaba a câștigat la Cannes premiul pentru cea mai bună actriță pentru acest rol.
M-a deranjat o mare scăpare la editare, în decurs de câteva secunde se face trecerea de la noapte la zi în cadrul aceleiași scene.
Nu este un capăt de țară, dar sare instantaneu în ochi pentru a nu o pomeni.
În încheierea acestei porțiuni de articol am să dau un mic spoiler, povestea din film este ca un bumerang. Dar altceva nu mai pomenesc.
🏆 Le notti di Cabiria – Verdict 👍 sau 👎
Mi-a plăcut mai mult La strada, mi s-a părut că este mai bine închegat, concentrându-se pe un număr redus de persoane.
Pelicula de față zici că este un foileton care adună la un loc mai multe episoade separate fără legătură între ele, singurul punct comun fiind Cabiria.
De aceea îi lipsește o oarece coeziune, multe personaje apar din senin și dispar la fel de subit, fără a-și pune amprenta asupra desfășurării poveștii, sunt trecătoare la fel ca viața.
Sau poate tocmai acesta le-a fost scopul, este interpretabil aici.
Seamănă prea mult cele două pelicule ca stil, aproape că zici că una este continuarea celeilalte, și asta a dăunat experienței vizionării producției de față.
Stilul, povestea, personajele, atmosfera sunt aproape identice, și asta a reprezentat o frână pusă în calea verdictului meu pentru acest film.
Așa că trebuie să taxez cumva Le notti di Cabiria pentru că a copiat din La strada și arunc filmul în 7 râuri sperând că știe să înoate.
Ca fapt divers, nu știu ce de mi-a venit să menționez asta, Giulietta a murit la nici 3 luni după ce s-a stins și Federico.
La fel ca filmul, informația este și tristă pentru că este vorba despre moarte, dar și cumva fericită pentru că, iată, ea nu a putut rezista fără el, dragostea nu i-a lăsat să stea despărțiți decât foarte puțin.
(3,5 / 5)
Până să ajungi la Otto e mezzo, ar fi fain să vezi și La dolce vita, unde vei găsi un Fellini diferit față de ce ai văzut până acum (ca fapt divers, La dolce vita stă la originea cuvântului paparazzi, de la un personaj din film, un fotograf pe care îl cheamă Paparazzo).
Ar merge la Oldies but goldies..