Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Pe ordinea de zi avem Do patti, un film indian disponibil pe Netflix cu subtitrare în română, un film parte dramă, parte thriller, parte polițist.
🎬 Do patti – Premisă 📖
VJ (Kajol – Tanhaji: The unsung warrior) este o polițistă aprigă ce nu se lasă deloc intimidată. Poate de asta a și fost expediată într-o localitate mai micuță unde nu poate deranja vreun nume cu greutate.
Aici se confruntă cu un caz de violență domestică în care este implicată Saumya (Kriti).
Dovezile sunt evidente, că se văd pe chipul ei, dar victima nu vrea să depună plângere.
Unu la mână, îi este frică de Făt-Frumosul Dhruv (Shaheer Sheikh) care a devenit repede balaur.
Doi la mână, tata-socru este mare sculă de ministru, așa că orice încercare de a-l băga la zdup pe abuzator este sortită eșecului.
Trei la mână, și poate cel mai important motiv, nu vrea să pice de proastă în fața sorei sale, Shailee (tot Kriti), cu care este în competiție încă din fragedă pruncie.
Doar că VJ nu se lasă cu una, cu două.
💭 Do patti – Comentariu 🍿
Da-mi-aș palme cu capul de pereți, cât de fain este filmul ăsta lansat în 2024.
De fapt, vă rog să mă scuzați, mă voi abține de la glume proaste având în vedere subiectul sumbru abordat, așa că uitați ce ați citit anterior.
Povestea este una simplă și aduce în prim-plan un flagel care face în permanență victime, multe dintre fiind speriate să depună plângere și, astfel, încasează cu stoicism abuzul conjugal.
Din acest punct de vedere nu aș avea prea multe pledoarii de adus în favoarea producției care are un scenariu presărat cu o grămadă de dramatism.
Construiește un antagonist oribil care generează repulsie până și celui mai ticălos tiran din istorie prin felul în care se comportă față de sufletul său pereche.
În fine, presupusul suflet pereche.
M-a adus într-un asemenea hal încât, fără să-mi dau seama, mi-am prăpădit televizorul azvârlind cu telecomanda în el la o scenă care mi-a provocat niște crize isterice de nervi.
Tăia-l-aș cu o mie de lame boante și presăra-l-aș cu cele mai piperate condimente turnate direct pe carnea vie, pentru că asta merită.
Cum, mă, să dai într-un asemenea înger de femeie? Nu că este în regulă să lovești alt tip de femeie, violența domestică este de condamnat în orice situație.
Acum, că am turnat fundația, voi construi doar parterul care constă într-un proces intentat soțului pentru tentativă de omor.
Și de aici încolo vă las să vă descurcați singuri printre ițele îmbârligate ale firului narativ, vă reamintesc că tatăl inculpatului este un ministru influent.
Așadar, pe lângă bătaia despre care unii zic că este ruptă din rai, intervine la mijloc și corupția/șpaga/mita/ciubucul și ce sinonime mai găsiți care influențează procesul justiției.
Iaca alte motive de iritare care agită sinapsele până dincolo de punctul de fierbere.
Având în vedere toate aspectele menționate, pare ușor de dedus deznodământul.
Din fericire, există destulă imprevizibilitate în film pentru că scenariul este unul drăcos, nu m-a lăsat să scap atât de repede pentru că m-a bruscat cu câteva răsturnări de situație care m-au bulversat.
M-am prins doar de una singură, că era evidentă, nici nu cred că s-a dorit prea mult ascunderea ei, tocmai pentru a anestezia simțurile privitorului care crede că a deslușit rapid misterul.
Celelalte au trecut pe lângă mine în viteză maximă și s-au întors ca un bumerang care m-a lovit direct în moalele capului.
Bucata de thriller își face foarte bine treaba și ridică la fileu câteva dileme greu de soluționat.
Spre exemplu, care este calea corectă când adevărul și dovezile nu se pun de acord?
Oare scopul scuză mijloacele? Dacă uneori da, atunci cine decide când da?
Ehe, pune-te drace și dă răspunsurile potrivite dacă poți.
Pe lângă scârba antagonistă care primește niște caracteristici de-ți vine să-l faci cubulețe cu toporul, scenariul creionează excelent și câteva personaje feminine.
Aici mă refer în special la gemenele care se păruiesc cu orice ocazie și care sunt jucate de aceeași actriță.
Nu doar că-i frumoasă de pică mierla din zbor, nu pot să nu menționez asta, chit că nu mai este în regulă, dar interpretează magistral două femei diferite.
Când este diabolică și sexy, când lălâie și supusă, când te amețește din vorbe mieroase, când te enervează prin lașitatea de care dă dovadă.
Nu ai cum să le confunzi pentru că, deși împart aceeași moștenire genetică, sunt ușor de separat, ca uleiul de apă.
🏆 Do patti – Verdict 👍 sau 👎?
Prea am periat filmul la comentariu și nu am venit cu vreo dovadă acuzatoare, așa că voi menționa aici că sunt trei chestii care nu mi-au plăcut.
Prima este superficială, efectele speciale aeriene sunt ridicole, se vede că parapantiștii erau într-un studio priponiți de cabluri și nu în natură.
A doua ține de actul procesual, nu știu cum este în India, dar m-aș mira să ai voie să iei declarații unei presupuse victime de față cu inculpatul.
Sau că verdictul este dat din senin, fără o deliberare îndelungată.
Posibil ca pe acolo să stea lucrurile diferit, dar nu prea-mi vine a crede.
Și a treia este un pic mai sensibilă, are legătură cu o schimbare bruscă de atitudine de parcă lipsesc scene care să servească drept punte de legătură de la alfa la omega.
În rest, nu am altceva de reproșat unui film excelent care atacă o tematică sensibilă care este adusă mereu în atenția publicului, dar pare-se că nu se rezolvă nimic.
Numărul femeilor abuzate continuă să crească și plângerile se mențin la un nivel scăzut.
Se pare că nimeni nu vrea să progreseze sau să învețe din multele pățanii oribile ce sunt prezentate ca niște povești cauționare de băgat la cap.
Și mai este un aspect ce merită îndelung dezbătut, dar DOAR după ce vedeți filmul, pentru că are legătură cu ceva ce este un spoiler uriaș.
Unde se termină moralitatea și unde începe dreptatea?
Do patti mi s-a părut a fi un film excelent, atât la nivel de thriller intelectual, cât și ca un semnal de alarmă dramatic pe care societatea trebuie să-l ia în seamă.
De aceea am să mă dau și eu în 9 parapante, dar după ce mă asigur că sunt bine securizat, că am rău de înălțime.
(4,5 / 5)
