Nerve se vrea a fi o idee originală dar nu este decât o altă ecranizare actualizată timpurilor moderne al filmului Running man.
Într-un viitor neliniștitor de apropiat, în care internetul și rețelele sociale au acaparat cu totul viața puștimii (hm, sună cunoscut?), un joc capătă din ce în ce mai multă popularitate. Nu, nu este vorba despre Pokemon, ci despre Nerve, joc care te pune să alegi între a fi un privitor și a fi un jucător.
Cei care aleg a doua variantă sunt nevoiți să ducă la bun sfârșit fel și fel de provocări în urma cărora obțin bani, puncte, urmăritori și, cel mai important, faimă virtuală care se pare că este Sfântul Graal al internauților.
Vee este una dintre persoanele cărora li se cam rupe de jocul acesta și nu îi acordă prea mare importanță până în momentul în care prietenii ei o provoacă, toți crezând despre ea că este genul de om care nu își asumă deloc riscuri.
Așa că se decide să le demonstreze că se înșeală și se înscrie în Nerve în calitate de jucător, neștiind în ce rahat pixelat se va băga.
În scurt timp își atrage de partea ei destui privitori, bașca este obligată să facă echipă cu Ian, alt jucător, și uite așa, pe nepusă masă, devine rapid unul din jucătorii favoriți la victoria finală.
Numai că laptele și mierea se termină rapid, era prea frumoasă obții banii atât de ușor, sărutând un străin sau probând o rochie scumpă, provocările devin din ce în ce mai periculoase pentru viața lor și ilegale în fața legii. Mai răi rău de atât, Vee află că nu poate ieși de bunăvoie din joc fără să sufere repercusiuni tragice care i-ar afecta familia, singura modalitate de a ieși din joc teafăr este de a-l câștiga.
Chiar dacă filmul nu este atât de intens sau de nebun pe cât mi-aș fi dorit, provocările, deși periculoase, nu sunt de domeniul demenței, grotescului sau perversului, el ridică niște probleme reale, cu care lumea se confruntă în momentul acesta.
Trebuie să dai la o parte pelerina superficialității pe care ne-o aruncă Nerve peste ochi și să pătrunzi în mesajele cu care atacă probleme actuale ale societății noastre.
Mă refer la dependența cronică de tehnologie, nu ne mai putem căca dacă nu facem un selfie excrementului și dacă nu-l postăm pe rețelele de socializare să ne lăudăm ce căcat mândru am putut scoate pe cur. Ne trezim în facebook și email-uri, o ardem inutil la serviciu lăbărind-o pe youtube sau instagram și ne culcăm în skype, snapchat și ce dracului alte tâmpenii din astea mai există.
Am ajuns ca în bancul ăla: Bă, ce frumos ninge afară! Mișto, unde, dă-mi linkul să văd și eu? Bă, e www.scoateînpulameacapulpegeam.ro.
Nu mai știm să socializăm real, față în față, suntem transformați încetul cu încetul în niște roboți lipsiți de orice dram de creier, începem să nici nu mai știm să ne exprimăm coerent, apelând la tot felul de hieroglife, în loc să evoluăm, o luăm repejor în sensul opus, ne întoarcem la comunicarea prin semne, așa cum procedau oamenii peșterii. Trecem de la desene pe pereți la hieroglife la emoticoane, practic antichitatea și neanderthalul ne bat la ușă în loc să batem noi la poarta viitorului.
Nerve atacă și trollingul și hărțuirea online, făcute sub adăpostul anonimității, sub masca unui pseudonim fals, toți suntem mari, tari și șmecheri, dar când vine vorba să ne dăm masca jos și să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre, dăm bir cu fugiții ca ultimele găini fricoase.
Când te crezi neștiut de nimeni, ai impresia că ești pulă de negru, dar când e vorba să dai cu subsemnatul, ești mai flasc ca o puțulică de pitic.
Nerve nu m-a impresionat prin acțiunea în sine, pentru că nu e cine știe ce mare brânză, destul de banal din acest punct de vedere, nici măcar finalul nu a fost unul neașteptat, așa cum s-a vrut a fi, pentru că nu a avut curajul să ia măsuri drastice, a preferat să se înscrie în categoria privitorilor și să adopte o rezolvare sigură, lipsită de risc, stricând astfel chiar din mesajul pe care vrea să îl transmită, una ne zice, alta face.
În schimb, ideile prezentate au fost cele care au făcut filmul interesant, ne povățuiește să ne trăim viața așa cum vrem noi, chit că unora li se pare plictisitoare, trebuie să ni se rupă de gura proastă a lumii și să nu ascultăm de comenzile altora, viața este doar a ta, doar tu poți decide ce să faci cu ea, nu niște căcănari ascunși sub niște măști care se dau zmei dar care au tremurici în căcat.
Nerve este un film de nota 7, se putea mai bine dacă își urma sfaturile și aborda un final mai riscant.
Concluzia, trăiește-ți viața cum vrei, faima e trecătoare, te caci pe ea, banii se duc și ei, sunt doar niște hârtii, scoate cablul de la internet (evident, doar după ce citești acest review), viața e doar una singură, trăiește-o real, nu virtual.
Trailer