Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Scurt pe doi, că nu mă lungesc prea mult cu One more shot.
Filmul este unul chinezesc și îl are în prim-plan pe actorul Louis Fan (cunoscut în special din filmele Yip Man) care aici interpretează rolul unui bodyguard specializat în protejarea țintelor valoroase a căror viață este în permanent pericol.
Însă cea mai recentă misiune se încheie tragic pentru Long Wei și lasă de izbeliște meseria lui pentru a se deda unei vieți retrase pentru a avea grijă de fetița lui grav bolnavă.
După ceva timp i se ivește ocazia de a face ceva parandărăt vital pentru el, anume să devină subiect de test al unui sistem avansat de realitate virtuală.
Zis și făcut, doar că lucrurile nu merg tocmai cum trebuie pentru că o șatră de teroriști pune mâna pe locație pentru a subtiliza programul de VR. Norocul ostaticilor este că la datorie se prezintă Long Wei care își amintește că le știe cu bătaia.
One more shot este un exemplu perfect de idee complexă transpusă prost pe ecran din cauze bugetare. La mijloc este un element SF care are mult potențial, dar lipsa unui scenariu bine calibrat, precum și un buget care țipă de foame, au dus la transformarea unui film ambițios într-unul banal de acțiune de mâna a doua.
Mie mi-a generat sentimente contrastante.
Pe de o parte, este clar că One more shot, din punct de vedere tehnic, este o panaramă de film, pentru că efectele speciale par rebuturi ale unei producții studențești și m-am tăvălit de râs la CGI-ul gogoman când venea vorba de explozii, fum, foc, gloanțe, sânge și realitate virtuală.
Pe de altă parte, One more shot oferă destulă acțiune diversă și furibundă pentru cele 80 de minute cât durează filmul.
Începe fulminant, cu o scenă ce mi se părea interminabilă în care personajul principal ia la rând populația unei mici țări, trecând prin toate formele de acțiune, de la cea cu grenade asurzitoare și mitraliere turuitoare la cea cu arme albe spintecătoare, de la cea cu pistoale lătrătoare la cea cu pumnii brutali la vedere, fiecare cameră de curățat (practic câte un nivel de joc) conținând inamici cu alt arsenal la purtător.
Nu este cine știe când vine vorba de coregrafie, dar este grămadă Măria Ta, n-are filmul timp de portretizat personaje, o ține numai din acțiune în acțiune, uneori trecând și în tărâmul fantezist.
Sunt destule aspecte care m-au frapat la One more shot.
În primul rând, este foarte violent pentru o producție chinezească, sare sânge ca într-un abator de Crăciun, iar efectele letale ale gloanțelor de mare calibru sunt prezentate în toată splendoarea lor eviscerantă.
În al doilea rând, One more shot este doldora de imprevizibilitate, la orice mă așteptam de la film, dar nu la asta, o ia uneori în niște direcții care mă lăsau perplex, necrezând că este în stare de așa ceva.
N-am idee, că nu m-am sinchisit să sap după informații, dar pare un prim episod dintr-o potențială franciză pentru că mă tot ademenește cu un fel de combinație de Ultron de Vaslui cu Iron Man second-hand care arată destul de decent și are un potențial distrugător, dar doar atât, îl arată prin poze, nu și în acțiune. De aceea cred că este doar începutul. Desigur, dacă filmul are și succes. Ceea ce mă îndoiesc.
Actoria este sub orice critică pentru că vocile par că sunt trase în studio și suprapuse peste mișcările buzelor, așa am avut senzația, pentru că tot filmul se aude nenatural, iar intonația nu se pupă cu reacțiile personajelor.
În mod normal, n-aș fi mers atât de sus cu notarea, One more shot fiind un film prost tehnic care m-a bombardat cu acțiune banală pe ideea că n-avem calitate, noi avem cantitate, dar cele câteva surprize complet neașteptate (unele emoționante, altele de tip WTF) mă determină să îmi ajustez centura de la șold cât să îmi încapă 5 grenade.
(2,5 / 5)
Trailer:
