Shock wave 2 vine din China și este continuarea filmului din 2017 cu Andy Lau în rol principal. Amânat din cauza pandemiei de știm noi ce tip de virus, iată că în sfârșit am putut urmări filmul.
Andy Lau (The great wall) este Poon Shing Fung, un ofițer genist, mare sculament în departamentul care se ocupă cu dezamorsarea bombelor, fiind foarte apreciat de toată lumea.
Din nefericire, suferă un accident și, fără să fie mare spoiler, își pierde piciorul stâng în urma unei explozii survenite în timpul unei intervenții.
Deși omul are o voință de vibranium și o dorință incomensurabilă de a se întoarce în câmpul muncii, ăștia cu grade multe nu se simt confortabil să se prezinte în fața populației cu un polițist handicapat (nu în sens peiorativ, ci în sensul că un om are un handicap fizic), chiar dacă Fung rupe la testele fizice și, așa cum spune și el, dezamorsează bombe cu mâinile, nu cu piciorul.
Sărim câțiva ani în viitor, tocmai cât să facem cunoștință cu un plan terorist de toată frumusețea, ce face 9/11 să pară doar o joacă de copii cu avioanele în nisip.
Și mai mult de atât nu îmi permite Shock wave 2 să vă dezvălui pentru că scenariul este unul aiuritor de complicat pentru un film de asemenea calibru. În Shock wave lucrurile au stat foarte simplu, uite bomba, dezamorseaz-o. Dar aici nici vorbă de așa ceva, în mintea spectatorului se joacă un rapid meci de ping-pong care tot încearcă să găsească răspuns la întrebarea: Este sau nu este?
Al dracului scenarist/regizor, când îți zice că este, când îți zice că nu este, repetând acest ciclu de câteva ori de începuse să-mi iasă fum pe nări.
A durat ceva până m-am prins că Shock wave 2 n-are nicio treabă cu Shock wave, avem același actor, Andy Lau, în rol diferit, dar cu aceeași meserie. Și până să-mi detoneze acest amănunt în creier, mă tot perpeleam că nu pricepeam schimbarea asta bruscă de atitudine.
Filmul de față este mult mai uman, se concentrează imens pe personajul principal și pe dificultățile pe care un om cu un picior amputat trebuie să le depășească pentru a încerca să ducă o viață normală, dificultăți cauzate mai ales de prejudecățile stupide ale celor din jur. Chiar abordează un subiect sensibil și o face cu multă eficiență, simți durerea lui Fung care ar face praf orice competitor, dar este dat la o parte din cauza lipsei unui picior în ciuda rezultatelor excepționale la toate testele fizice.
Povestea care urmează este una contorsionată, am stat tot timpul ca pe ghimpi pentru că surprizele sunt la tot pasul și nu mai știam ce să cred ca urmare a modului în care firul narativ este deșirat în fața ochilor noștri printr-o abordare mai neconvențională, demnă de thrillere sofisticate, nu de un film la care mă uit așteptând să bubuie clădiri.
Pentru asta Shock wave 2 ia un punct bonus.
Dar până la urmă, punctul de atracție pentru film sunt scenele explozive. Aici, din păcate, are un fitil cam scurt, pornește absolut magnific, cu una dintre cele mai impresionate scene bubuitoare, chiar dacă o anumită coliziune între două trenuri are printre cele mai proaste efecte CGI, restul arată de-a dreptul fantastic, o bombă explodează și face un prăpăd de povestit nepoților. Însă tot aici este și punctul culminant, următoarele scene de acțiune nu se ridică deloc la nivelul startului filmului.
Și sunt și puține astfel de momente exuberante, după cum spuneam anterior, filmul se concentrează pe uman, nu neapărat pe bum bum. Dacă le număr, în afară de faza cu aeroportul de la început, împrăștiate pe parcursul a 2 ore mai avem alte 3 secvențe în care în prim-plan sunt niscai explozii. În mare parte, efectele speciale sunt excelente, mai puțin partea cu trenurile. Cred că nu s-au mai sinchisit să îmbunătățească scena, oricum știau că filmul va fi lansat pe pandemie și nu va încasa prea mult, așa că la ce să se mai chinuie?
Ei bine, Shock wave 2, cu un buget de 40 de milioane de dolari, a încasat 200 de milioane, spre deosebire de primul care a costat 23 de milioane și a încasat 68 de milioane. Oare să se coacă un Shock wave 3?
Dar per ansamblu, Shock wave 2 este un film bun, diferit de primul din multe puncte de vedere, în unele aspecte mai reușit, în altele cam șchioapătă, dar este distractiv de la un capăt la altul, pe lângă fazele în care diverși explozibili își fac de cap, avem și confruntări multiple și violente între polițiști și teroriști care se lasă cu mult fier vechi de reciclat sub forma a milioane de gloanțe consumate.
Are și un aspect un pic SF, este un amalgam de elemente care se împreunează frumos, atacă și un subiect adiacent serios, nu duce lipsă nici de scene efervescente de acțiune înflăcărată, eu zic că Shock wave 2 își face pe deplin datoria de a distra spectatorul și de a-l face să uite de joaca globală de-a uite virusul, nu e virusul, uite vaccinul, nu e vaccinul, tocmai de asta îi setez cronometrul la 8 secunde.
