În Taken 3 omul cu o serie de abilități speciale se întoarce pentru a treia oară, Bryan Mills interpretat de Liam Neeson trebuie să facă față unei alte situații nasoale în care familia sa e implicată.
De data asta nu mai e vorba nici de fii-sa și nici de fosta nevastă, ci chiar el este cel în culpă.
După o introducere lungă și plictisitoare, nu e spoiler, ne trezim cu nevastă-sa spintecată la gât și toate indiciile îl incriminează pe nenea Bryan. Evident că noi știm că el e nevinovat dar poliția nu și nu, că el e nemernicul deși toți știau ce om de onoare e și prin ce a trecut pentru a-și apăra familia. Doar un domn inspector Franck stă în dubii mirosind ceva suspect.
Așa că Bryan nu are altceva de făcut decât să își pună la treabă abilitățile și să încerce să afle cine e cel care i-a trimis la ceruri ex-soția, dar în același timp să scape și de poliție care e pe urmele lui ca un câine după o cățea în călduri.
Și după acea introducere lungă, filmul începe cu adevărat cam după o jumătate de oră cu Bryan alergând de colo până colo ca un bezmetic, cu rușii pe de o parte, deh, tot ruși, încercând să îi facă felul, și poliția, pe de altă parte încercând disperată dar fără succes, că deh, ăștia cretini de dau în gropi, să îl prindă și să îl aducă în fața justiției.
Nimic original, nimic special, un scenariu banal care ne bagă pe gât aceleași scheme clasice din primele 2 filme, nu prea mai am ce povesti pentru că știți cum se desfășoară filmul, Bryan rupe tot, bate tot și la final iese victorios.
Nu mă așteptam la revelații cu privire la sensul vieții și al universului în acest film, doream doar o simplă distracție care să mă destindă.
Ei bine, am cerut cam mult de la film, ca să o spun în cuvinte dulci, este execrabil.
Povestea e banală și absolut cusută cu ață albă, neverosimilă până în măduva oaselor, urmărind filmul și întorsăturile lui pe care le mirosiți de la o poștă vă veți da seama că intriga nu are nici o logică dacă ținem cont de ce s-a întâmplat în primele două filme. Am zis că nu doream cine știe ce scenariu de Oscar dar nici să îmi fie insultată inteligența de parcă aș fi fost un maimuțoi pus pentru prima oară în fața unui film.
Se cam renunță la acțiune în film și am parte mai mult de dramă și secvențe lungi cu smiorcăieli, dacă doream asta m-aș fi uitat la o telenovelă nu la un film intitulat Taken.
Și când într-un final acțiunea dă năvală pe ecran e scurtă și nu are nimic spectaculos, nu impresionează cu nimic, nu te ține în tensiune, nu are pic de dramatism, de adrenalină. Și asta din cauza intrigii, dacă în primele 2 părți dramatismul era generat de faptul că Bryan avea pentru ce se teme, că viața familiei sale era în pericol și tu, ca spectator, sufereai alături de el, aici nu ai pentru cine suferi pentru că cel amenințat e tocmai Bryan, și evident că amenințările la adresa lui sunt frecție la picior de lemn pentru că deja știm ce-i poate pielea și că nu e nici un pericol pentru el, orice s-ar întâmpla el va scăpa teafăr.
Mă rog, dramatismul a fost la început când fosta a crăpat dar apoi, chit că avem scene lacrimogene, mi s-a rupt de tot și de toate pentru că știam că Bryan va nenoroci tot ce îi iese în cale.
Băi nene, și acțiunea aia puțină care a fost, să dea dracii dacă am înțeles ceva din ea, editările rapide și dese dându-mi dureri de cap, cred că nici măcar o învârire de roată nu a fost prezentată fără câteva cut scenes, uneori se vedea extrem de clar când se trecea de la o secvență rapidă la alta că scena a fost reluată și nu are continuitate, când Bryan o ardea în bătăi cu un nene rău, când s-a făcut trecerea rapidă de la o scenă la alta, se vedea clar că nu mai este vorba de aceeași filmare, lupta nefiind fluentă, parcă actorii așteptau semnul de Motor ca să reia lupta.
Dezamăgitor, nu înțeleg obsesia asta de căcat cu asemenea editări dese și camere tremurânde de nu înțelegi nimic, OK, economie la buget dar las-o dracului de treabă, făceai o campanie pe kickstarter, strângeai 1 milion de dolari în plus ca să ai să filmezi niște secvențe de acțiune fluente din care să priceapă ceva și ciumpalacul care se uită la film, nu să fie nevoit să ia pastile contra durerii de cap după film cum a făcut subsemnatul.
Am râs cu poftă la ţinta total aiurea a răufăcătorilor, în toate filmele de gen cei răi sunt cei mai proşti ţintaşi din istoria omenirii, trag ăştia cu mitralierele în ţinte, ce-i drept aflate în mişcare dar la o distanţă de maxim 4-5 metri. Credeţi că au nimerit ceva? Ei aş, de unde, zici că ăia în care se trăgea aveau puterea lui Magneto din X-men, aşa erau ocoliţi de gloanţe. Penibil, în viaţa reală dacă ai pune câtorva orbi nişte mitraliere în mâini şi le-ai zice să tragă acolo unde aud zgomote sigur ar nimeri mult mai bine decât asasinii antrenaţi din filme.
Vai, să nu mai zic de invincibilitatea lui Bryan, orice i-ai face, el scapă nevătămat, nici măcar aruncat într-o prăpastie cu mașina și tot nu păţeşte ceva. Și mai are și prostul obicei de a se materializa în locuri în care altfel nu ar fi putut ajunge nevăzut, pe bune, zici că e din Star Trek și se teleportează sau are inelul lui Bilbo din Hobbitul, așa răsare te miri unde în mijlocul unei încăperi sau al unui drum pustiu fără absolut nici o logică.
Și m-a bufnit râsul când la final zăcea ditamai eroarea, într-o secvență unul moare într-o poziție dar este găsit în cu totul altă poziție, s-o fi trezit mortul și și-a găsit o poziție mai confortabilă să zacă decedat.
Actorii aceiași, dar nici unul convingător, nici măcar Liam Neeson nu prea mai e credibil, se vede că deja e prea bătrân pentru așa ceva, când aleargă zici că e în cârje, Famke Janssen o joacă pe fosta dar vreo 30 de secunde că apoi se duce la cele cerești iar Maggie Grace e atât de falsă în rolul fiicei asta și pentru că are 32 de ani, să fim serioși, nu mai arată a adolescentă de vreo 10 ani.
Personajele negative sunt evident clișee cu picioare, aceiași ruși jucați de americani cu accent prost, dacă mai văd un film în care rușii-s personajele negative nu știu ce am să fac.
Regizorul e Olivier Megaton care nu se pricepe deloc la a înscena niscai acțiune spectaculoasă sau măcar inteligibilă, tot el a regizat și Taken 2 și Transporter 3, adică fix cele mai proaste filme din cele 2 francize.
Per total, un film de toată jena, făcut pe bani puțini pentru a mai mulge și restul de vlagă din această serie care, să o spun pe aia dreaptă, a avut un singur film bun, prima parte, restul fiind aceeași Mărie nici măcar cu altă pălărie ci cu aceeași pălărie dar pusă invers.
Măcar de m-ar fi distrat și tot ar fi fost ceva dar nici pe departe, o pată neagră în filmografia lui Liam Neeson și nu știu de ce am senzația că și cel mai recent film al său, Run all night e un fel de Taken 4, doar că acolo e vorba de fiul său, dar să nu anticipez, toate la rândul lor.
Gata, aici e jale, nota 3, Liam, lasă-te de așa ceva, ți-a cam apus vremea, treci la alte roluri, unele serioase.
Trailer