Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Deși nu sunt pasionat de Middle Earth, inele și hobbiți, nu am zis nu filmului Tolkien care se vrea o biografie a celebrului J.R.R. Tolkien (John Ronald Reuel Tolkien pe numele lui complet), autorul romanelor care au stat la baza trilogiilor Lord of the rings și The hobbit.
Săracul, și la propriu, și la figurat, Tolkien este plimbat împreună cu fratele său, prin diverse case adoptive, fiind orfani de ambii părinți.
Filmul ne prezintă aleatoriu din punct de vedere temporal evoluția lui Tolkien, cu salturi în trei perioade ale vieții acestuia, când era copil și mama lui îi citea povești fantastice care au dat startul imaginației puradelului, în timpul facultății, unde leagă o prietenie indestructibilă cu alți trei studenți, și în timpul primului război mondial unde, cuprins de febră, nu mai vede soldați căzând la datorie, ci mintea febrilă își imaginează multe dintre elementele care se vor regăsi în scrierile ulterioare ale lui Tolkien.
Și cam asta face filmul, sare de la o perioadă la alta, atingând succint punctele vitale care l-au inspirat pe Tolkien în crearea unei lumi legendare, de la mama ce îi încuraja imaginația, la profesorul de filologie care îl împingea în a-și depăși limitele în dezvoltarea unei limbi noi și până la războiul devastator care i-a dat viața peste cap, dar care a și reprezentat o imensă sursă de inspirație pentru Tolkien.
Nu știam la ce să mă aștept de la film, până la urmă nu inovează nimic, nu transcende elementele clasice ale unui film biografic, este exact ceea ce trebuie să fie o asemenea producție.
Ne prezintă un destin tumultuos, plin de suișuri și coborâșuri, ca al oricărei persoane, doar că aici acest destin sinusoidal s-a concretizat în revoluționarea scrierilor care abordează subiectul fanteziei și ne-a dat unul dintre cei mai buni autori de literatură fantastică și, ulterior, una dintre cele mai bune trilogii de acest gen, mă refer la trilogia Lord of the rings.
Știu că pare o blasfemie că nu divinizez scrierile lui Tolkien, am rămas totuși fascinat de modul în care mintea în permanentă rostogolire a lui Tolkien procesa informațiile primite de la mediul înconjurător și le transforma în făpturi gigantice, dragoni invincibili, tărâmuri magice sau frății eterne.
Este o poveste tristă, emoționantă, pe alocuri amuzantă, despre viața unui om aparent normal, dar care mustea a inteligență infinită și imaginație debordantă.
Nicholas Hoult îl joacă bine în film pe Tolkien, la fel și Lilly Collins în rolul lui Edith, sufletul pereche al personajului după care este numit filmul, dar nimic spectaculos.
Oricum despre filmele biografice nu prea sunt multe de povestit, iar Tolkien chiar nu sare din tipar, este un film realizat corect, coerent, cinstit, și cam atât. Probabil fanii înrăiți ai operelor lui Tolkien vor aprecia mai mult acest crâmpei din viața autorului, pentru mine a fost un film decent, chiar bunicel, dar nu și memorabil.
Ce aș mai putea spune despre el este că m-a determinat să mai dau o șansă trilogiei Lord of the rings, poate acum, la maturitate, mi se va părea mai bună pentru că la prima vizionare, acum mulți ani, am considerat-o lungită inutil.
Închei cu un 7 pentru Tolkien, nu a fost deloc timp pierdut cu urmărirea filmului, dar nici vreo revelație miraculoasă nu a fost.
(3,5 / 5)
Trailer:
