Triple threat este visul umed al oricărui iubitor de filme cu arte marțiale pentru că-i reunește pe greii actuali ai genului, cel puțin o parte dintre ei, cum ar fi Tony Jaa, Iko Uwais, Michael Jai White, Scott Adkins sau JeeJa Yanin.
Aș putea spune că avem parte de un Avengers al artelor marțiale.
Dar oare se ridică la nivelul așteptărilor?
O spun de la bun început, cu atâția actori specializați pe astfel de roluri, era imposibil ca toți să fie băieți buni, așa că actorii de origine non-asiatică intră în tabăra celor mari și răi.
Triple threat începe cu o misiune de salvare a lui Collins (Scott Adkins), un mercenar încarcerat undeva, în junglă. Cum coechipierii lui nu o ard bine pe limba băștinașă, își angajează niște localnici pentru a-i îndruma prin jungla neprietenoasă.
Se petrec câteva chestii nasoale, ce mai tura-vura, Collins este antamat, cu tot cu echipa lui, de către Su Feng, meștera unei organizații criminale, să o răpească pe Xian Xian, moștenitoarea unei averi impresionante care vrea să pună capăt fărădelegilor din propria ogradă.
Dar altruismul ei ieșit din comun atrage furia lui Su Feng care vrea să scape de acest obstacol sâcâitor.
Totul ar fi putut decurge liniștit pentru răufăcători dacă prin peisaj nu se preumblă tripleta băieților buni formată din Payu (Tony Jaa), Long Fei (Tiger Hu Chen) și Jaka (Iko Uwais), toți trei având ceva dinți de împărțit cu banda de mercenari ce se află pe urmele moștenitoarei.
Printr-un concurs de împrejurări, fericite sau nu, depinde pe cine întrebi, cei trei ajung protectorii tinerei Xian care este asaltată din toate părțile de matahale criminale.
Nu mi-am pus mari speranțe în scenariu, poveste, actorie și alte elemente artistice pentru că, hai să fim serioși, punctul forte al acestor filme nu se regăsesc în aceste elemente.
Tot ce contează este ca acțiunea să fie la înălțime și să livreze scandal pe metru pătrat și la secundă.
Și aici Triple threat își face treaba. Nu la nivelul unor filme precum The raid sau The night comes for us, să pomenesc câteva producții mai recente, dar este satisfăcător.
Filmul are un ritm alert, sunt rare momentele de pauză în care se încearcă un simulacru de clădire a caracterului personajelor, dar în rest avem parte de secvență de acțiune după secvență de acțiune.
Cafteala este diversă, ceea ce era și cazul, să nu ducă la împreunarea genelor, și combină luptele corp la corp, fără arme, cu confruntările în care se fac schimburi de gloanțe, și duelurile în arme albe sunt completate de urmăriri antrenante prin locații aglomerate.
Actorii au ocazia să-și arate măiestria în diversele stiluri de arte marțiale expuse pe ecran și, slavă Domnului, camera este sănătoasă, nu suferă de tremurici, astfel încât vedem bătăile în toată splendoarea lor.
Din păcate, pentru gustul meu, se pune prea mult accent pe scandalurile cu arme automate decât pe luptele corp la corp și aș fi vrut să fie mai bine pus în evidență Iko Uwais.
Nici luptele nu sunt la fel de bine coregrafiate precum în filmele menționate anterior, dar nu sunt atât de nemernic să cioplesc prea tare cu toporu-n film pentru că bugetul, oricum redus, probabil s-a dus pe salariile actorilor. Să nu uităm că Triple threat este, totuși, un film de categorie B.
Cât despre inamicii figuranți, de umplutură, se știe că se pricep la nimerit precum Stevie Wonder la darts, dar măcar punctul ăsta negativ se regăsește în ambele tabere.
Cu toate astea, acțiunea este satisfăcătoare, loviturile par reale, se simte că pumnii și picioarele provoacă durere, modul de filmare și editare sunt la nivel înalt și totul decurge lin și fluent.
Acum nah, ce vreți să zic de actorie? Este stânjenitoare pe alocuri, mai ales când îi auzim pe actorii asiatici chinuindu-se cu replici în engleză, dar după cum spuneam la început, este ceva peste care se poate trece cu vederea.
O bilă albă este reprezentată de faptul că Triple threat este poliglot, în mare parte fiecare vorbește pe limba mă-sii, nu o ard toți în engleză.
Dacă filmul ar fi fost populat de actori oarecare, nici nu ar fi fost băgat în seamă, dar este o experiență unică să-i vezi în același film pe acești actori consacrați în acest tip de filme și care o dau parte în parte spre umezirea izmenelor spectatorilor.
Mai mult ca sigur este o coincidență, dar vreo 2 replici m-au făcut să cred că filmul este plasat în universul John Wick.
Coloana sonoră este slabă, nu contribuie la amplificarea senzației de adrenalină în timpul desfășurării caftelilor, noroc că îmi imaginam coloana sonoră din Mortal kombat pusă peste acțiunea din Triple threat.
Cu un scenariu mai cizelat și un buget mai gras, ar fi ieșit ceva cu adevărat memorabil, dar chiar și așa, Triple threat este un film distractiv, deși nu se ridică la înălțimea așteptărilor generate de numele prezente pe poster, dar mă simt generos cât pentru un 8.
(4 / 5)Trailer: