Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Twilight of the warriors: Walled in este un film de acțiune chinezesc din 2024 bazat pe-o nuvelă grafică.
🎬 Twilight of the warriors: Walled in – Premisă 📖
Chan (Raymond Lam) este un coate goale, mațe fripte, foame-n glandă care se luptă pentru un colț de pâine.
Vrea să strângă bani pentru a-și cumpăra documente oficiale să poată să-și facă un rost.
Ghinionul lui se numește Mr. Big (Sammo Hung), un șef gangster care-l trage pe sfoară și-l lasă în dosul gol, și fără bani, dar și fără acte.
Așa că al nostru Chan îl jefuiește pe Mr. Big și se ascunde în Kowloon, Orașul Fortificat, unde dă peste alt baștan mafiot, Cyclone (Louis Koo – Saat po long 2), care conduce orașul cu o mână de fier.
Norocul lui Chan este că-i cade cu tronc platonic lui Cyclone care-i permite să locuiască în Kowloon.
Dar viața nu-i deloc ușoară acolo, mai ales că viața lui Chan este pusă mereu în pericol de amenințarea lui Mr. Big care nu se lasă jecmănit fără să riposteze.
💭 Twilight of the warriors: Walled in – Comentariu 🍿
Așa cum am menționat în preambul, este un film chinezesc care are drept sursă de inspirație City of darkness care, la rândul lui, s-a bazat pe orașul real Kowloon care acum nu mai este.
Astfel, este de așteptat ca scenele de acțiune să fie unele tipice acelei zone, adică să conțină mult wuxia, bătăi cu zburători sau exagerări ridicole.
Dacă ați văzut în trailer pe un nene că oprește o sabie cu gura și o și rupe și vă dați bătuți, vă înțeleg, însă în film are logică.
Ce impresionează aici este chiar orașul care este un personaj viu, aproape că joacă rol principal pentru că așa ceva nu am mai văzut. Sau nu îmi mai aduc aminte.
Este o enclavă de sine stătătoare cu clădiri mizerabile care stau să cadă și cu miliarde de cotloane unde te poți ascunde sau unde poți dosi un cadavru sau ceva ce nu vrei să fie găsit.
Străzile înguste și care colcăie ca un furnicar de oameni au menirea să-ți activeze o claustrofobie acută chiar dacă nu sufereai de așa ceva.
Iar molozul plin de jeg, gunoaiele omniprezente, ruginiturile pline de tetanos, cablurile care atârnă, țevile desprinse, caldarâmul spart, ferestrele rablagite, balcoanele dărăpănate și multe altele se pot transforma oricând în arme.
Producătorii n-au precupețit vreun efort, aparent au construit o replică aproape 1 la 1 al acelui oraș pentru a putea filma această peliculă și asta se simte din plin în ceea ce privește senzația de realism.
Nu-mi era teamă pentru viața personajelor când se luptau cu hoarde de inamici, mai degrabă când alergau pe acoperișuri șubrede și pe lângă multe materiale și obiecte tăietoare cu potențial ridicat de decapitare.
Povestea nu-i deloc atât de simplă pe cât pare, credeam că voi asista la un film de acțiune și nimic mai mult, dar există niște relații complexe și complicate între personaje care se întind mult în trecut.
Mi-a fost dificil să-mi dau seama care sunt intențiile reale ale celor implicați în firul narativ.
Cei buni aveau niște sclipiri care parcă nu prevesteau nimic fericit, iar ăia răi parcă nu mai erau atât de urâcioși pe măsură ce ajungi să-i cunoști.
Însă aparențele înșală, problema e să-ți dai seama care dintre ele: primele sau cele ulterioare?
Primele două acte nu pot spune că m-au dat pe spate, că nu-s blondă pe canapea, acțiunea era destul de banală, chit că bine închegată, dar nu strălucea cu nimic.
Pff, și apoi vine actul final, vreo 25-30 de minute, care m-a năucit total pentru că toate cărțile sunt date pe față și se pornește un război contondent de toată frumusețea.
Aici intervine și aspectul fantasmagoric pe care l-am pomenit anterior și este prezentat foarte pe scurt în trailer, iar asta imprimă și mai multă spectaculozitatea secvențelor de scandal.
Chan are un oponent pe măsură, de fapt mult mai puternic decât el, dar nu-i singur în luptă, are de partea lui câteva ajutoare pe care le-a adunat pe parcursul traiului său în acea ghenă de oraș.
Confruntările sunt concentrate într-un timp scurt și asta duce la creșterea impactului loviturilor care sunt de multe feluri.
Se bat oamenii cu pumnii, cu bâtele, cu cuțitele, în scheme de arte marțiale, în tandem, în grup, mai puțin cu arme de foc, deși sunt și ele prezente în momente culminante.
Este oleacă prea mult sânge digital, urăsc alegerea asta leneșă, oare pliculețele cu ketchup ce naiba au?
În rest, vizual se prezintă excelent, aproape monocrom, că nu există multă culoare în cocina aia imensă, imaginea este stilizată și tot ecranul este folosit la capacitate maximă.
Nu există centimetru pătrat irosit, oriunde îți arunci ochii găsești ceva interesant de văzut.
🏆 Twilight of the warriors: Walled in – Verdict 👍 sau 👎?
Apreciez intenția filmului de a transmite ideea că nu contează unde trăiești, ci contează comunitatea din care faci parte.
Că aici, oricât de degradat este orașul, cei mai mulți locuitori sunt de treabă, îți dau o mână de ajutor când ai nevoie chiar dacă societatea înaltă, ruptă de realitate, îi consideră paria.
Dar parcă nici în halul ăsta, că arată Kowloon de face Ferentari să pară opulență luxoasă.
Trebuie să laud și atenția incredibilă cu care au fost realizate decorurile, aici chiar că se potrivește zicala referitoare la munca de chinez bătrân, are aplicație practică.
Ultimul act este cel care a elevat filmul dincolo de ștacheta banalității, aducând aminte, parțial, și de celebrul Kung fu hustle, și eu am fost mai mult decât mulțumit de porția de acțiune pe care am primit-o.
Coregrafia luptelor este ceea ce trebuie, țucătură de chef bucătar, cum s-ar zice pe la noi.
Acum aștept cuminte să iasă și continuarea, Twilight of the Warriors: Dragon throne, când și dacă o ieși (a doua parte dintr-o preconizată trilogie), dar până atunci trebuie să mă antrenez din greu să învăț să rup în gură 8 săbii.
(4 / 5)
