Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Ajin (titlul complet este Ajin: Demi-human) este un film de acțiune cu multe accente supernaturale provenit din Japonia și inspirat, mai este cazul să o spun?, după o manga. Este un live-action, nu fac referire la serialul animat cu care împarte același titlu.
Filmul care mă duce instantaneu la formația Sweet Kiss și la fredonatul melodiei Alin, Alin (ăștia mici se uită cruciș neștiind despre ce vorbesc) intră direct în miezul pâinii scenaristice și nu pierde timpul cu contemplarea peisajului și în primele secunde ne elucidează misterul. Ajin nu este Amin scris greșit, ci este un semi-om, un fel de Dumnezeu pe pământ. Nu are superputeri ieșite din comun, nu ridică zgârie nori cu un deget, nu trage cu lasere din ochi, nu are ciocane magice sau șurubelnițe mistice, nici vrăji nu cunoaște, iarna riști să mori de frig cu el/ea, că nu posedă nici puteri pirotehnice.
Acum care-i treaba cu semi-oamenii ăștia? Ei bine, singura lor șmecherie este că aceste ființe nu mor. Pur și simplu se resetează, dacă-i umpli de gloanțe, în câteva secunde revin la viață, le tai mâinile, picioarele, îi faci tocăniță, imediat o dau pe stilul lui Lazăr și se scoală din morți.
Și unul dintre acești Ajin este Nagai, un medic stagiar care descoperă pe calea grea faptul că moartea nu se lipește de el. Este capturat de guvern, experimentele inumane curg pe bandă rulantă, dar Nagai este salvat rapid de Sato, un confrate într-ale imortalității.
De aici povestea intră pe un făgaș normal, o luptă între bine și rău cu mult țesut subliminal inserat pe sub pătrățele abdominale vizuale cu care ne încântă privirea.
Pe partea de acțiune Ajin este o desfătare pentru că avem parte de niște confruntări foarte interesante din punct de vedere al coregrafiei care se folosește cu vârf și îndesat de abilitățile supernaturale ale acestor Ajin și capacitatea lor de regenerare imediată dau naștere unor secvențe foarte spectaculoase și bine transpuse pe ecran.
Aș fi dorit să fie un pic mai sângeroase și mai grotești caftelile, dar m-m mulțumit și cu ce mi-a oferit filmul. Nu o să intru prea adânc în detalii cu privire la schemele dezmembratoare la care se dedau nebunaticii făr` de moarte, mă rezum la a scrie că se aseamănă cu Venom, și oamenii nemuritori sunt penetrați de ceva străin care le dă puterea de a nu sucomba definitiv, dar aici măcar camera este în așa fel poziționată încât se înțelege cine cu cine se luptă și entitățile sunt bine delimitate și suficient de diferite pentru a nu le încurca.
Ajin este mai mult decât un simplu film de acțiune menit să anestezieze creierul, pe lângă luptele între oameni și oameni, ajini și oameni, ajini și ajini, nu ai cum să ratezi satira acidă legată de societatea contemporană cu perpetua ei incapacitate ei de a accepta diferitul și cu mania asta bolnavă de a strivi mentalitățile diferite doar pentru că îndrăznesc să gândească altfel decât turma îndobitocită.
Este o combinație reușită între o acțiune extravagantă plină de elemente vizuale captivante și un mesaj cu puternice accente socio-politice care scoate la iveală gunoiul care zace-n umanitate.
Ca aspecte negative pot spune că personajele nu sunt prea bine conturate, iau niște decizii de neînțeles, iar caracterizarea lor este mult prea simplistă, unidimensională, încât nici nu m-am atașat de erou, dar nici nu-mi venea să-l scuip pe antagonist în freza castronistă.
După umila mea părere mai mergea vreo jumătate de oră în plus pe la început să cunoaștem mai bine personajele, să ieșim la 2-3 întâlniri înainte să se aruncăm direct în patul cinematografic și să nu știm deloc ce ne place unul altuia, care ne sunt punctele extaziante.
Plus că șmecheria cu imortalitatea a retezat mult din dramatism și nu simțeam deloc că personajele se află în vreun pericol real pentru că știam că în 5 secunde de la sucombarea virtuală vine duhul magic și îl face pe Ajin mai sprinten ca la ieșirea din văgăuna primordială.
Și, cum ziceam mai sus, nu mi-ar fi displăcut să fie mai sângeros filmul, chiar dacă are câteva elemente grafice mai sensibile pentru stomac, se putea și mai bine.
Nici nu mai știu cum am dat de acest film, dar mă bucur că l-am urmărit și pentru distracția cu parfum de filozofie îi ofer lui Ajin 8 resetări.
(4 / 5)
Trailer:
