Antebellum a ridicat steagul alb și nu a mai apărut în cinema, ci pe streaming, așa că am aruncat un pic ochiul asupra acestui film deoarece trailerul, de fapt teaserul, m-a intrigat la culme.
Înainte să mă apuc de disecția de rigoare, un mic avertisment, dacă asta vă face să renunțați la film, nu dați vina pe mine. Antebellum este cel mai #BLM film din câte pot exista.
Dacă încă mai sunteți pe recepție, o să vă pomenesc un pic despre premisa lui, dar doar un pic, pentru că povestea este neinscriptibilă, altfel aș da spoilere la greu.
Dar pe scurt pot spicui, sau bumbăci, câte ceva din intrigă.
Acțiunea ne duce pe vremea Răzbiului Civil american unde dăm peste Eden (Janelle Monae – Welcome to Marwen, Hidden figures), o sclavă pe plantația de bumbac a unui proprietar nemilos, care nu acceptă nicio uncie de revoltă în rândul șeptelului uman pe care îl deține.
Eden însă este o femeie încăpățânată, care nu se lasă învinsă sufletește de situația teribilă în care se află și pune la cale un plan de salvare, dar nu singură, ci alături de alte personaje care sunt captive, fără voia lor, pe plantația sclavagistă.
Deși dau dovadă de insensibilitate culturală pentru că una din scenele de început era groaznică prin umilința prin care trecea Eden, mie îmi tot venea în cap piesa Say my name a lui Destiny`s Child.
Uitasem între timp cu ce era trailerul și începusem să mă cam plictisesc de torturile verbale și, mai ales, fizice la care erau supușii nefericiții negri când Antebellum începe să devină cu adevărat interesant și să-mi smulgă în neștire o mulțime de pelemeuri.
V-am pupat pe USB, de aici încolo vă las singuri să vă descurcați pentru că Antebellum devine o corcitură de film, un thriller cu accente de mindfuck și un horror psihologic destul de îmbârligat.
Povestea este de neînțeles mare parte din film și chiar dacă am sesizat multe amănunte din astea minuscule care să mă pună pe calea cea bună, nu m-am prins de șmecherie decât foarte târziu pentru că nici filmul nu lasă firimiturile într-o ordine coerentă, să te ajute în demersul tău de a pune cap la cap piesele acestui puzzle.
La fiecare câteva minute mă aprindeam cu câte-un: „Aha, ăsta de aici e același cu cel de colo… Bravo, m-am prins‟, dar apoi mă stingeam la fel de repede: ‟Așa, și? Ce înseamnă asta?„
Și pe cât de interesant devenise la un moment dat Antebellum, pe atât de repede m-a pierdut de mușteriu.
Practic, Antebellum are o introducere și un final, restul este doar umplutură pentru a transmite un mesaj pe atât de important, pe atât de intens mediatizat. OK, am înțeles, viețile negrilor contează, la fel de mult ca viețile albilor și a altor rase. Oare este ăsta un motiv să fie construite filme întregi în jurul acestei idei?
Pe cât de captivantă este premisa din Antebellum, pe atât de lăsată în umbră este de necesitatea de a ne bate la cap cu mișcarea socială care, pe bună dreptate, este justificată, dar nu să cadă în extrema cealaltă.
Nu strica mai multă concentrare pe povestea efectivă, pe un scenariu competent și articulat, decât să fiu bombardat la fiecare minut de temele arhicunoscute în zilele noastre: albii sunt răi, negrii sunt buni, tot ce li se întâmplă negrilor azi este din cauza nemerniciei albilor de acum sute de ani, etc., plm, wtf, știți și voi foarte bine placa stricată pe care se mizează non stop acum. Și nu aș fi comentat într-un stil atât de acid dacă nu erau exagerate dincolo de limita credibilității actele de rasism efectuate de omul alb.
Antebellum încearcă să fie original, dar sfârșește prin a copia elemente din alte filme mai bune, de la mesajul preluat dintr-un alt film până la posterul evident copiat din The silence of the lambs, dar nefiind nici pe departe la fel de bun ca sursele de inspirație.
Filmul putea fi unul excelent dacă nu se transforma rapid într-o propagandă fără urmă de subtilitate care să se plieze pe agenda socială modernistă. Dacă așa vor fi multe din filmele de la Hollywood, nu mersi, să mă eticheteze cum vor, rasist, xenofob, dar prefer să nu le mai urmăresc pentru că deja am înțeles de mult că sunt un porc albinos ce, pentru a spăla păcatele unui trecut îndepărtat, trebuie să fiu înlănțuit pentru că unii dau în continuare vina pe ăștia vii pentru ceva ce s-a petrecut în urmă cu sute de ani.
Antebellum primește un 4 și asta doar potențialul irosit al unei idei care s-ar fi putut transforma într-un film demn de laudă.
(2 / 5)Trailer: