Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Enola Holmes a poposit pe Netflix și spunea povestea surioarei marelui Sherlock Holmes.
Aici detectivul este interpretat de Henry Cavill (Mission: Impossible – Fallout, Justice League, Batman v Superman: Dawn of justice).
Deci până acum în paltonul lui Sherlock Holmes au intrat Superman (Henry Cavill), Iron Man (Robert Downey Jr), Dr. Strange (Benedict Cumberbatch) și Magneto (Ian McKellen). Hm, numai personaje cu superputeri.
O iau pe arătură pentru că despre film nu ar fi prea multe de spus.
Enola (citit invers Alone, așa cum m-a bătut la cap tot filmul, deși chiar și unul cu strabism își dă seama de jocul de cuvinte) este crescută de mă-sa (Helena Bonham Carter – Ocean`s 8) într-un stil neconformist, aproape băiețesc.
Nu croșetează, dar se bate, nu face bijuterii, dar prestează experimente chimice, ați prins ideea.
Fix de ziua ei, când împlinește 16 ani, Enola (Millie Bobby Brown – Godzilla: King of the monsters) descoperă că mă-sa a spălat putina peste noapte și a lăsat-o singură pe moșie. Cum nu poate rămâne de capul ei, își fac apariția cei doi celebri frați, Sherlock și Mycroft, care-și împart sarcinile, unul să o ia sub tutela lui pe Enola, celălalt să rezolve misterul dispariției mămicii lor.
Dar Enola nu are stare, cum este zvăpăiată din fire și cum mama nu s-a evaporat fără să lase niscai dâre de urmat, fetișcana pornește de una singură în dezlegarea misterului, băgându-se pe unde nu-i fierbe ceainicul și nimerind în situații care nu se împacă prea bine cu integritatea corporală.
Filmul Enola Holmes se vrea a fi unul de familie, dar se concentrează mai mult pe partea copilărească a audienței pentru că nu are nimic apetisant pentru un adult în toată firea.
Când ai un film al cărui titlu conține și numele propriu Holmes și nu e făcut la caterincă (se aude Holmes & Watson?) eu mă aștept la un mister măcar decent, care să pună la treabă abilitățile detectivistice ale personajului principal. Aici Enola se pare că îi calcă pe urmele fratelui celebru dar, din nefericire, misterul nu este deloc unul greu de rezolvat.
Și nu mă refer la cel al dispariției mamei care, la final de fim, nu are nicio însemnătate, scenariștii au uitat pe parcurs cum începe Enola Holmes pentru că indiciile lăsate de mamă nu se concretizează, sunt pur și simplu de pomană, doar un fitil care se fâsâie rapid.
Intervine un al doilea fir narativ care acaparează interesul filmului, dar este ceva banal, fără tensiune, fără senzație de pericol iminent, cu multe exagerări pentru a o scoate în evidență pe Enola care este atât de inteligentă încât iese cu bine din orice situație.
De fapt, scenariul o scoate teafără, prin giumbușlucuri incredule și generatoare de oftaturi prelungi a lehamite, pentru că avem parte de conveniențe și coincidențe acolo unde acțiunea se împotmolea.
Însă trebuie să-mi reamintesc că filmul este unul pentru copii, deși nu știu dacă în 2020 ăștia mici sunt interesați de un personaj necunoscut care își duce existența fictivă la finele secolului 19.
Dincolo de scenariul găunos și inofensiv pentru creierele adulte, și aș fi putut trece cu vederea acest inconvenient, nu am putut înghiți modul în care Sherlock este downgradat în acest film, este un fel de „jabber‟ aici, folosit doar ca o unealtă de a o evidenția pe Enola pentru că el, la cât de inteligent și deductiv este, se află mereu cu un pas în spatele soră-sii care abia iese în lume pentru prima oară. Haida-de, că măcăne.
Personajul lui Sherlock este inutil și prezența lui a ridicat așteptările, cel puțin ale mele, la un nivel destul de sus. Fără el la fel s-ar fi desfășurat acțiunea și, cu siguranță, nici eu nu mai stăteam ca pe ghimpi anticipând un mister ieșit din comun care va scoate din rugină angrenajul cenușiu din cutia craniană.
Dar Enola Holmes este mai mult un film despre emanciparea unei adolescente, despre tranziția ei dinspre copilăria lipsită de griji spre maturitatea dură a acelor vremuri, de unde și feminismul abundent care se revărsa prin toate colțurile filmului.
Nu este o producție totalmente ratată, probabil va fi apetisantă pentru domnișoarele mai rebele în sensul bun al cuvântului, dar pentru mine a fost destul de plictisitor. Și ăsta este cel mai nefericit lucru la un film care se numește Holmes, să nu captiveze spectatorul printr-o poveste îmbârligată, până și Mr. Holmes din 2015 în care am avut un Sherlock aflat la vârsta senectuții, a avut un caz misterios interesant. Aici am primit o fleșcăială de film care putea să se numească oricum pentru că nu are nicio treabă cu brandul lui Holmes. Dar fără Holmes în titlu nimeni nu ar fi acordat atenție acestei producții.
Nu am chef de jocuri de cuvinte sau de criptări copilărești ca în film, de aceea dau direct cărțile pe față și împușc din prima pe Enola Holmes cu un 4.
(2 / 5)
Trailer:
