Două inimi

Două inimi`ca-i-aș eu gurița lu` Două inimi, cum să nu mă duc eu să-l văd? Că trebuie să susțin cinematografia autohtonă.

Mă duc mă, că nu-s hater din născare, devin pe parcurs ce urmăresc filmul.

 

🎬 Două inimi – Premisă

O fătucă de 19 ani, Lexi, muncește din greu să aibă grijă de mă-sa bolândă, că altcineva n-are cine.

Dar ea este mai mult cu talentul la cântat, le are pe lie, lie, ciocârlie, stă bine și cu versul, doar că n-are cine s-o bage-n seamă.

Că în lumea muzicii este pe interes, nu neapărat pe talent.

O întâmplare nefericită, dar și fericită simultan, o aduce în preajma radarului unui artist adulat de un cartier întreg, marele Zen.

Care nu-i magician, ci cântăreț.

Ăsta i-a luat ceva, ea vrea acel ceva înapoi.

Și de aici pornește în trombă Două inimi, fiind evident care-s alea, că nu-i greu să cumperi un conector pentru a face legătura dintre titlul filmului și cele două personaje.

La mijloc intervin și niște trădări viperine, probleme de sănătate, îmbârligături contractuale, ce să mai, tot tacâmul necesar pentru a transforma filmul într-unul demn de urmărit.

 

💭 Două inimi – Comentariu

M-am dus destul de inoportun la cinema.

Deh, eu și pasiunea mea care mă chinuie uneori crunt.

Asta pentru că vârsta medie a audienței era undeva pe la 12 ani ș-un tampon nefolosit, sala fiind plină de puștoaice topite toate după acest film.

Mi-am făcut cruce cu limba-n gură, așteptându-mă la ce este mai rău și pregătindu-mă pentru ceva și mai nasol.

Nici nu începe bine filmul că mă frecai la ochi.

Băi, ce dracu`, ăștia nici măcar un text nu sunt în stare să îl scrie cum trebuie?

Se prezintă la datorie cu două paragrafe pe ecran care ne avertizează asupra autenticității filmului, unul scris cu diacritice, celălalt scris fără diacritice.

Apoi apare și titlul filmului, și ăsta greșit.

În acel moment mi-am dat seama că voi asista la o porcărie de proporții pantagruelice dacă nici măcar nu s-au sinchisit să caute și ei căciulița care trebuie pentru Ă.

În fine, poate mă leg eu de chestii minore și restul funcționează brici.

Ei aș, păcate capitale amărâte, de unde brici, că era bun unul, măcar m-aș fi scutit pe loc de un chin.

Dialogurile sunt stinghere, fără intonație, livrate robotic, fără verb, fără vervă, să mor de nu zici că au luat lecții de actorie de la mine.

Vorba vine actori, că sunt prea generos cu ei.

N-am idee cine sunt respectivii, că nu sunt versat în cultura tiktokiană, dar chinezul de Ferentari cu aere de Dorobanți interpretează de zici că este într-o piesă la grădiniță.

Nu că actrițele sunt mai de laudă, aveam impresia că au fost angajate prin agenția de talente OnlyFans, atât de natural își prestează rolurile.

Ce să mai, Tommy Wiseau și al său The room par acum demni de Oscar.

Cel mai bun actor din tot filmul a fost Coco. O pisică.

Două inimi

Scenariul este în mod clar scris de unii care trăiesc într-o bulă cu suprafața mai mică decât a unei garsoniere din Cluj pentru că nimic nu are logică sau vreo legătură cu realitatea.

Ne este servit clișeul că Lexi și mă-sa sunt sărace de n-au bani nici de factura la curent, de chirie nici vorbă, dar Lexi este îmbrăcată de la cele mai scumpe magazine, are produse de cosmetică de marcă, bașca în fiecare seară se-mbată prin cluburi de fițe. Băi, să dea dracii, urlă sărăcia-n ea.

Dar mă văd nevoit să repet, ăia care au lucrat la scenariu au scris fără să se screamă să se intereseze despre situațiile pe care le prezintă în film.

Vreți să zic ceva de continuitate sau editare profesionistă?

Haida-de, vă arde de glume.

La un moment dat unul dintre personaje își ia în mufă un tort și în aceeași secvență (din mai multe bucăți desigur) fața lui trece prin mai multe stagii, murdară toată, curată 90%, apoi murdară 50%, asta în decurs de 5 secunde fără să se întâmple altceva.

Dacă este ceva de lăudat la acest film atunci pot spune că am experimentat pe propria-mi piele teoria relativității.

Două inimi a început la ora 16:00, a durat 3 ore în mintea mea și am ieșit din sala de cinema la 17:30.

Totuși, să nu fiu chiar un mizerabil total, Două inimi a avut două glumițe bune. Recunosc că m-au făcut să râd un pic.

 

🏆 Două inimi – Verdict

Ce naiba să mai zic despre acest pseudo film făcut de niște amatori get beget?

Este sponsorizat de o casă de pariuri sportive și, ce să vezi, personajele se opresc din scuipat replici tâmpe pentru a face reclamă grosolană respectivei case, adăugând  zeci de secunde inutile unui film și așa prea lung.

Asta pe lângă alte plasări de produse, dar mai subtile, nu chiar ca asta pomenită anterior.

Rar mi se întâmplă să ies din sală pentru nevoi fiziologice, dar probabil a fost ceva reflex, pe la jumătate am ieșit să fac pi la pătrat și am stat pe gânduri dacă să mă întorc sau nu la film.

Dar m-am sacrificat și l-am finalizat, dar deloc fericit.

Scenariul abisal de slab, superficialitatea extremă a personajelor, coincidențele incredibil de mari, dialogul stingher presărat cu foarte multe pauze la fel de jenante, flashback-uri ale unor scene văzute cu câteva minute în urmă, toate astea transformă Două inimi într-o caricatură abjectă de film.

Dincolo de tristețea asta de producție, că nu mă așteptam la altceva, și mai dezamăgitor este faptul că s-a aplaudat la el.

Este clar, sunt depășit de timpuri, nici în tinerețea mea nu erau capodopere filmele pe care le apreciam, dar măcar erau făcute cu niscai talent. Ăsta este repetent la așa ceva.

Pfff, și se anunță și o continuare.

N-aveam mă, seria After să mă chinuie până la adânci bătrâneți?

Acum vine și franciza Două inimi și-un preinfarct? Că parcă am simțit un junghi la inimioară când am văzut că s-a gătat, dar cu promisiunea unei părți secunde.

Hai că vă pup pe caiețel, că simt că-mi pocnește o venă-n cap de nervi, dar mi-am căutat-o singur, și vă părăsesc că trebuie să beau 2 cafele tari să-mi revin în simțiri.

De ce două și nu una? Pentru că mai are până să coboare la nivelul producțiilor 5gang.

1 out of 5 stars (1 / 5)

Recenzie YouTube:

Trailer:

About admin

Check Also

Marocco

Marocco

Trebuia să-mi clătesc ochii cu un film românesc mai cu viziune artistică după ce am …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *