Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
El robo del siglo este un film argentinian care se învârte în jurul unui jaf celebru, film apărut în 2020, numai bun de urmărit pe sărăcia cinematografică generată de vidul ce-l are pe co în față.
A dat boala în latini cu filme și seriale despre bănci jefuite, trend pornit cu El casa de papel, am avut și Cien años de perdón, acum El robo del siglo care nu trebuie confundat cu serialul columbian cu același nume care se ocupă, drăcia naibii, de un jaf bancar.
Fernando este un nene cu multe idei la purtător, pentru că, zice el, țigara aia cu marijuana care nu-i lipsește deloc din colțul gurii este o muză inspirațională a naibii de productivă.
Și cum se plimba el într-o zi singin` in the rain, îl străfulgeră o idee senzațională de a goli banca Rio de avuțiile sale.
Dar cum prin buzunarul lui se preumblă vântul mai ceva ca frauda-n licitațiile publice, Fernando își dă seama că are nevoie de ajutor dacă vrea să pună pe roate planul și să-și fructifice ideea venită din senin.
Cum, necum, echipa este asamblată și, fără alte abrambureli inutile, trupa de șoc stabilește etapele primordiale ale aventurii bancare și voila, s-a copt premisa din El robo del siglo.
Filmul se bazează pe fapte reale, pe spargerea băncii Rio din anul 2006, dar vă dați seama că aveam aceleași cunoștințe despre acest fapt precum cele avute despre invazia klingonienilor din precambrian, deci habar nu aveam cu ce se halește filmul, eram la prima mână. Ignoranța are și beneficii pentru că am ieșit în avantaj, neștiind cum va decurge toată tărășenia.
Pentru un film care are în prim-plan un jaf de milioane, El robo del siglo este extrem de cuminte, în tot filmul nu se trage nici măcar o singură dată cu arma, deci nu acțiunea este atracția principală din film. Ba chiar este complet lipsit de violență.
Totul se bazează pe scenariu și pe necunoscuta din ecuație, va reuși sau nu planul?
Este un film lejer, nu are nimic special în el, practic imaginați-vă un Ocean`s 11, dar făcut pe sărăcie, atât din punct de vedere al execuției, cât și din punct de vedere al dotării tehnice avute de către spărgători, totuși, să nu uităm că acțiunea are loc în Argentina, nu în SUA. Deci oamenii se descurcă așa cum pot, cu uneltele rudimentare avute la îndemână.
Trupa nu-i deloc profesionistă, dacă îi auzi că vor să jefuiască o bancă, i-ai pune să sufle în etilotest, că fețele lor nu-s exact cele ale unor hoți șmecheri.
Dar filmul este interesant, m-a captivat, deși sunt sincer și scriu că nu se întâmplă nimic ieșit din comun. Are câteva momente de sclipire plasate strategic la intervale de timp bine alese pentru a-ți resuscita interesul, sunt și ceva glumițe subtile, cât să mai anime atmosfera, dar în principiu avem niște oameni într-o bancă numai bună de jefuit care încearcă să țină poliția departe.
Actorii, pe care nu-i știu neam, sunt plăcubili, fiind genul acela de film în care ții cu băieții răi, povestea are acel magnetism care te lipește de jefuitori, deși știi că nu-i bine, că până la urmă ceea ce fac ei este ilegal și imoral, dar cu toate astea le ții pumnii să le reușească demersul.
Dacă nu vreți să căscați gura la un serial pe aceeași temă care o lungește inutil și o dă în fantezii cu tot felul de situații din ce în ce mai fanteziste, atunci El robo del siglo poate fi o alternativă de luat în seamă, durează până în două ore, nici nu simți când trece timpul.
Nu este el cel mai șmecher film din această categorie, nu se împușcă nimeni, nu se bate nimeni, nu se moare deloc, nu este agitație permanentă de te ia durerea de cap, este mai molcom, mai bătrânesc, mie mi s-a părut că a fost o experiență decentă, nimic special, dar nici nimic de hulit.
Așa că am cugetat un pic ce sentință să-i dau și m-am decis la 7 ani cu suspendare.
(3,5 / 5)
