Este vineri, este 13 (noiembrie 2020) așa că hai cu Friday the 13th, să mai scap de un clasic al filmelor horror de tip slasher după ce în ziua de Halloween am pus recenzia filmului cu același nume.
Fără doar și poate, Friday the 13th s-a inspirat la greu din Halloween în sensul literar, practic este aproape același film.
Începe în trecut, cu o crimă comisă de către cineva necunoscut în Camp Crystal Lake, apoi revenim în prezent pentru că tabăra stă să fie deschisă din nou de către un antreprenor curajos, care v-a înhămat la greaua misiune de a readuce tabăra la gloria de odinioară. Așa că angajează o droaie de adolescenți plini de hormoni cărora gândul numai la muncă nu le stă și șeful speră să facă treabă cu ei, să pună tabăra pe picioare în vederea primirii vizitatorilor.
De ar fi fost totul atât de ușor!
Nu trece multă vreme și tinereii sunt deranjați de la ritualurile lor de împerechere viguroasă de către un personaj misterios care începe să înșire cadavrele ca pe mărgele, spre disperarea nebunaticilor care dispar unul câte unul.
Filmul este destul de vechi astfel încât majoritatea cunoaște ce și cum se petrece în film, și nici Friday the 13th nu reușește să se ascundă prea bine, dându-ne de înțeles încă din prima secvență cam care e baiul prin tabără.
Dă mamă cu biciu-n mine, dar Halloween pare capodoperă acum, după ce am revăzut Friday the 13th pentru că filmul de față este de o idioțenie ieșită din comun.
Nici nu mă leg de faptul că a făcut economie la criminalul pe care nu-l vedem decât la final, omorurile fiind comise de camera de filmat, pentru că vedem doar victimele cum se împreunează ba cu un cuțit, ba cu un topor, ba cu o țepușă, dar nu avem efectiv prezentat actul întreg al crimei.
Mă iau la bătaie cu scenariul tâmp care a creionat, probabil, cele mai stupide personaje din istoria slasherelor, modul lor în care reacționează este dincolo de ridicol și retard, încât au devenit rapid niște caricaturi absurde, de vodevil, parodii proaste ale comportamentului uman. Aveam impresia că am nimerit într-o tabără cu oameni cu nevoi speciale, și alta nu.
Știu că nu prin inteligența personajelor se remarcă un asemenea film, asta este clar, înghițeam letargia procesului cognitiv al personajelor dacă Friday the 13th compensa prin elementul horror care aici nu prea există. Crimele sunt venite din senin, fără o construcție solidă care să genereze tensiune, dacă adun minutele dedicate măcelăritului nu cred că ies la socoteală mai mult de 10 în tot filmul.
Atât de rău mă plictisise filmul încât începusem să caut cu ajutorul asistentului Gogulică rețete de la Jamila pentru că n-aveam ce să văd la film decât niște unii care se dădeau de ceasul morții să adopte cel mai tembel comportament. Și ăsta este cel mai nasol lucru la un film de groază, să te plictisească.
Pfiu, și cât de inconsecvent este scenariul, antagonistul este total diferit în ultima parte a filmului, dacă până atunci căsăpea fără probleme pe cine îi ieșea în cale, în final parcă îi sunt supte puterile, se moleșește inexplicabil, nu mai este în stare de nimic. Noroc cu personajele mai proaste ca o amibă, care repetă aceeași greșeală de 3 ori în loc să ia o singură decizie inteligentă care ar fi terminat filmul. Multă vreme m-am întrebat cum era posibil ca ucigașul să fi avut timp să ducă la bun sfârșit acțiunile din Friday de 13th pentru că nu găseam o explicație logică. Ce era Michael Myers magic prin teleportările sale, aici fantasticul este dus la un nivel și mai sus.
Măcar aici se moare mai repede, după vreo jumătate de oră începe sângele să iasă la suprafață, nu ca în Halloween când am așteptat o oră să fie perforată prima halcă de carne umană.
Cel mai de groază în tot filmul a fost sunetul, anume coloana sonoră țipătoare și scârțâitoare într-un hal fără de hal încât cred că am făcut hemoroizi la urechi, atât de stridentă și enervantă era muzica.
Filmul se bazează pe minimalism, nu se face risipă de nimic, nici măcar o ploaie nu au așteptat, când turna cu găleata, tiparul ploii avea o ciclicitate automată care sugera artificialitate, ca și cum erau folosite mașinării pentru a imita ploaia.
Cu toate că mi s-a părut tâmp, iată că Friday the 13th a generat o franciză înfloritoare ce se întinde pe multe filme și zeci de ani deși să mor de înțeleg care a fost atracția la producția originală, au ieșit în acea perioadă filme horror mult mai bune care se țin nemaipomenit și acum precum The exorcist sau The thing, pe când Friday the 13th este chiar antonimul unui film de groază, este o plictiseală supremă punctată când și când de câte un deces subit și neinteresant, astfel încât scot din tolbă doar 3 săgeți.

Trailer: