Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Teenage mutant ninja turtles: Mutant mayhem, un titlu care-ți umple gura, este o animație care vrea să reînvigoreze franciza țestoaselor consumatoare de pizza.
🎬 Teenage mutant ninja turtles: Mutant mayhem – Premisă
Povestea este cea clasică, o ia de la începuturile acestor țestoase, cu deversarea în canal a substanței verzulii care transformă niște carapace micuțe în enormele creaturi pe care le știm prea bine.
Iar deasupra lor tronează părintește șobolanul maestru kung-fu Splinter (Jackie Chan – Ride on).
Cele patru țestoase nu au voie să ia contact des cu lumea de sus din motive de dușmănie inter-specii.
Dar cum sunt adolescente, ele nu prea ascultă de părinte, dornice fiind să vadă care-i treaba în afara canalului. Deh, ca orice puștan curios.
Într-o bună zi calcă destul de strâmb, o busculează pe April care, culmea, nu se sperie de mutanții vorbitori și se înfiripă o prietenie între ei.
Acțiunea pornește când Superfly, antagonistul din această animație, se pune pe furat fel și fel de chestii periculoase, fiind clar că vrea să construiască pe ascuns ceva terifiant pentru oraș.
Și țestoasele își pun în cap să salveze ziua pentru a deveni eroi.
💭 Teenage mutant ninja turtles: Mutant mayhem – Comentariu 🍿
Se simte clar inspirația din cele două animații din seria Spider-Verse pentru că stilul este asemănător.
Imaginile arată mai degrabă a pagini de benzi desenate dar cu o altă abordare decât cea din Spider-Man ca tehnică folosită.
Asta imprimă peliculei un farmec aparte, un lucru pe care nu pot să îl contest, fiind ușor de reținut deoarece nu am mai văzut așa ceva.
Însă tot același stil îi și dăunează pentru că în momentele de agitație, când se pornește acțiunea desfășurată în mare viteză, nu prea am înțeles mare lucru.
Vedeam doar niște explozii colorate de acuarele și aveam impresia că personajele se tot metamorfozează permanent și se contopesc unele în altele.
Nu s-a întâmplat asta prea des, dar pentru mine au fost destul de enervante respectivele secvențe.
Povestea în sine este clasică în prima jumătate și modernă în a doua parte.
M-am plictisit asistând din nou, a nu știu câta oară, la povestea de origine a țestoaselor, mai ales că era fix aceeași pe care o știam, deci nu inovează nimic la acest capitol.
Apoi jumătatea finală, cea care concentrează toată agitația, încearcă să răstoarne percepția avută asupra unor anumite personaje, dar în afară de asta nu pot spune că a venit cu ceva neapărat nou.
Am găsit creaturile a fi un pic prea pocite pentru gustul celor mici, unele dintre ele m-au oripilat pe mine, darămite pe puradei.
Asta pentru că experimentele din animație au dat naștere unor coșmaruri genetice.
Greu de explicat de ce țestoasele au ieșit normal ca înfățișare, dar celelalte lighioane în halul ăla de contorsionate, topite și diforme.
Poate sună ciudat pentru o animație, dar caracterizarea personajelor nu-i ceea ce trebuie.
Nu am simțit că scenariul ar fi depus un efort suficient de mare pentru a face distincție între cele patru țestoase.
Personalitățile lor sunt prea asemănătoare pentru a le individualiza, ceea ce în serialul animat nu s-a întâmplat asta. Știam cine cum e chiar și cu ochii închiși.
Aici noroc că fiecare avea imprimat pe haine litera cu care le începea numele că altfel nu le deosebeam.
Umorul mi s-a părut neinspirat, cu prea multe trimiteri la celebrități din lumea reală trântite mai mult așa, să iasă la socoteală.
Am râs doar o glumă în care erau implicate Tesla și Prius, însă dincolo de poanta asta nu m-a amuzat altceva.
Măcar coloana sonoră a fost de-a dreptul superbă și mi-a mai îndulcit amarul că nu îmi plăcea mai mult filmul.
🏆 Teenage mutant ninja turtles: Mutant mayhem – Verdict 👍 sau 👎
N-am fost mare fan al țestoaselor ninja dar mă uitam la serial când apărea la TV.
Poate de asta am și găsit destul de bleagă și repetitivă reluarea originii lor, cu siguranță ceva necesar audienței tinere care n-a avut habar până acum de aceste personaje.
Cam după vreo două treimi eram destul de dezamăgit de animație, chiar nu mi se părea ceva ieșit din comun pentru că eram sătul de lamentările țestoaselor cum că voiau și ele să fie acceptate de lumea umană.
Auzisem de prea multe ori placa asta pentru a mai fi afectat sentimental.
Salvarea filmului de la un verdict negativ a fost reprezentată de actul final în care vine și izbăvirea mult așteptată.
Acolo am avut parte și de acțiunea mult dorită, una captivantă și plină de intensitate, dar și de momentele emoționante rezultate din discursuri înălțătoare menite a stoarce lacrimi din ochii spectatorilor.
Nici puștiului nu i-a plăcut în mod deosebit, la aproape 9 ani cât are începuse să se frichinească agresiv în scaun, semn că și el se plictisea destul de mult, și nu pot să-l condamn.
Dar i-a revenit strălucirea în ochi odată cu jumătatea de oră de la sfârșit pe baza căreia eu o să comand 7 pizza gustoase.
Inițial am vrut șase, dar am primit una gratis pentru că m-am chinuit cu dublajul lipsit de patos, cu siguranță vocile originale ar fi adus cu ele alt șarm.
PS. Va exista o continuare conform unei scene plasată în mijlocul genericului de final, dacă vreți să stați să o vedeți.
(3,5 / 5)
