The soul (Ji hun)

The soul este un film ce n-are nicio treabă cu Soul de la Pixar, ci este o producție taiwaneză intitulată pe limba maternă Ji hun, având drept sursă de inspirație un roman semnat de Jiang Bo.

La fel cum și trailerul este extrem de scurt și nu dă nimic din poveste, așa o să încerc și eu să vă dau câteva fragmente frugale din premisa filmului.

Suntem în viitor, dar nu unul foarte îndepărtat, în 2031 și The soul pornește cu o crimă. Nimic ieșit din comun, nu?

Cel care scapă de griji este Wang Shicong, șeful unei multicorporații gigantice din domeniul medical, bolnav de cancer terminal la creier, dar care nu moare din această cauză, ci este ucis cu sânge rece de către cineva. De cine însă?

Asta cade în sarcina lui A-Chao, un procuror uns cu toate alifiile, și la propriu, și la figurat, ce este nevoit să se întoarcă la slujba sa pentru că tocmai a aflat că soția îi este însărcinată. Dar de ce a plecat inițial din rândul forțelor de ordine? Să vezi coincidență, a fost diagnosticat și el cu cancer. Dar cum nu dorea să-și lase soția de izbeliște, încearcă, atât cât mai poate, să strângă ceva parai pentru zilele negre ce vor urma să vină.

Ceea ce părea un simplu caz de crimă cu un ucigaș extrem de evident se transformă rapid într-o întortochetură de mai mare dragul.

Nu uitați că suntem în viitor și compania condusă de mort este una din domeniul medical.

The soul este un film excepțional, nu încerc să-l umflu nejustificat, dar povestea este de-a dreptul fenomenală și cele peste 2 ore trec într-un zbor razant pentru că, deși ritmul este lent, tot ce se vedem pe ecran are la un moment dat relevanța sa în rezolvarea misterului.

Dacă veți urmări The soul vă rog să fiți atenți la mișcările personajelor, la ticurile lor, la orice amănunt ce pare lipsit de importanță pentru că totul are rostul său și nimic nu este de pomană.

The soul este un thriller în adevăratul sens al cuvântului pentru că nu slăbește deloc cureaua misterului și abia am putut răsufla, atât de pătruns am fost de taina care înconjoară moartea lui Wang și creierul îmi făcea ture suplimentare, dându-se peste cap în încercarea de a descifra enigma de nepătruns.

Orice idee, oricât de nebunească, pare pertinentă în contextul filmului, de la răspunsul cel mai la îndemână până la vrăji, fantome, bântuiri și explicații SF, The soul te perpelește pe toate părțile și te pune pe multe căi greșite. Dar nu din cauza lui, ci din cauza ta, că mintea îți zboară la fel și fel de rezolvări fantasmagorice.

Scriam la început că filmul este setat în viitor. Tehnic nu pare foarte diferit de ceea ce avem acum, dar senzația pe care o transmite este una de răceală generală, se simte că este un viitor nu prea fericit, chiar dacă nu vedem prea multe din ceea ce este afară, acțiunea având loc mai mult în interior.

Deși vizual nu pare că are loc în viitor (totuși, între 2021 și 2031 este o diferență de 10 ani, nu poate fi numit chiar viitor), fiind foarte subtil din acest punct de vedere, doar prin tehnica un pic mai avansată îți dai seama că acțiunea nu este contemporană, The soul abordează anumite concepte care acum încă par de domeniul fantasticului.

Dincolo de misterul care stă la baza filmului și care m-a lăsat perplex, The soul se ia la trântă cu probleme complexe de moralitate, cu joaca de-a Dumnezeu, cu eforturile supraomenești pe care ești capabil să le depui pentru salvarea celui iubit și, nu în ultimul rând, aruncă pe masă cărțile și pune întrebarea filozofică născută cu milenii în urmă care macină umanitatea de mii de ani și va continua să o facă, anume: Ce este omul cu adevărat?

Are atât de multe răsturnări de situație încât până și astronauții, obișnuiți cu multe G-uri, ar avea probleme de orientare, dar per ansamblu, odată ce te-ai liniștit și ai pus cap la cap toate piesele puzzle-ului, povestea capătă sens și nu este deloc confuză.

Până la finalul lui am suspectat de crimă o grămadă de persoane, însă nu vă dezvălui dacă am ghicit sau nu ucigașul real.

Filmul este și plin de dramatism, ușor de anticipat din cauza condiției în care se regăsește personajul principal. Și de aici rezultă o atmosferă sumbră, lipsită de speranță și plină de tristețe profundă, dar și de întrebări adresate divinității care pare că are alte treburi decât să aibă grijă de omenire.

Actorul care-l joacă pe A-Bao (Chang Chen) este miraculos în acest rol, nu doar că a slăbit incredibil de mult pentru a portretiza cu acuratețe un om bolnav de cancer, dar modul în care o face îți sfâșie inima.

Nu mai insist cu alte detalii despre The soul, ceea ce pornește ca o crimă din răzbunare, punctată de motive mistice, se transformă în cu totul altceva, mult mai întunecat și aș da un nume de film de la Hollywood cu care seamănă, dar ar fi un mare spoiler, așa că doar închei cu un mare bravo pentru The soul, îi plătesc 9 ședințe de chimioterapie și, deși este devreme, devine un candidat serios la topul celor mai bune din 2021 pentru că din punct de vedere al misterului mai bine de atât nu se putea.

4.5 out of 5 stars (4,5 / 5)

Link IMDB

About admin

Check Also

The ninth

În Devyataya sau The ninth suntem ostracizați în St. Petersburgul de la finele secolului 19 …

4 comments

  1. Nu cred că în Taiwan putem vorbi de cenzura comunistă. Nu fac parte din RPC.

  2. L-am vazut aseara, dar in opinia mea merita 3,5 din 5. Multumesc pentru recenzia lunga

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *