Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
(2 / 5)
Hai să belim fasolea, adică mai academic, să râdem la o comedie. Și nu am găsit decât Vacation, un sequel, un reboot, spuneți-i cum vreți, al originalului cu același nume de acum 32 de ani.
Pilotul amărât Rusty care o arde pe la companii de toată jena și e gluma tagmei piloților simte că viața i se duce de râpă când soția lui, Debbie, îl trădează pe la spate. Nu vă gândiți la ce cred că vă gândiți, îl trădează în sensul că se confesează unor prieteni de familie cum că vacanțele lor la aceeași cabană dărăpănată le suge bucuria din suflet.
Stresat de slujba de tot rahatul pe care o are, de copiii care mai săriți de pe fix, cel mare e încuiat într-o lume al lui, cel mic, spurcat la gură, îl ia pe cel mare la mișto non-stop, când ar trebui să fie invers, cu soția care pare că se depărtează de el, hotărăște că e timpul să schimbe atmosfera, așa că își ia familia în vacanță, dar nu la cabana plictiselii, ci vrea să refacă vacanța originală, cea la Walley World.
Ăștia nu prea percutează la propunerea asta, cum să se suporte toți câteva zile închiși într-o cutie de sardine, dar cedează și uite așa, se pornește aventura familiei Griswold.
Peripețiile se țin lanț încă dinainte de a pleca la drum și devin tot mai absurde, cretine și stupide pe măsură ce trece timpul și călătoria avansează.
Desigur am relatat povestea destul de simplist, filmul e plin de personaje care de care mai pitorești, mai ciudate, mai sexy, mai ciudate, mai de toate.
Filmul e și bun, dar e și prost.
Pe de o parte e bun pentru că are momentele lui în care te amuză, te face să râzi natural, fără să fii forțat să o faci ca la un semn, așa cum au sitcomurile aplaudacii lor, are poante bune care își ating ținta, glume inteligente, umor de situație. Pe lângă comedie, e și o poveste a reunirii unei familii dezbinate nu practic, ci sufletește, în care tumultul vieții și-a luat tributul și a îndepărtate persoanele una de cealaltă în direcții total opuse, uitând motivele care au stat la baza căsniciei. De asemenea, prezintă și maturizarea băiatului cel mare, James, un suflet de artist dar neînțeles de familie, care iese din carapacea în care s-a închis în momentul în care dă de o gagică. Nici cel mic, Kevin, nu e lăsat de izbeliște, până la final pricepe care îi este locul în familie, mai mult cu forța, dar până la urmă pricepe.
E plăcut să vezi cum ceva la care nimeni nu dorea să se înhame se termină prin reunirea familiei așa cum nu au mai făcut-o de mult timp și reaprinderea scânteii de mult stinse.
Nu neg, unele secvențe m-au făcut să râd destul de mult, mai ales că nu mă așteptam la nimic de la film.
Dar din nefericire, partea bună a filmului este mult eclipsată de părțile negative, pentru că are destule.
Glumele bune sunt puține, în schimb, cea mai mare parte a filmului se bazează pe vestitul umor de veceu, cel la care nu îți trebuie mulți neuroni să îl pricepi.
E aiurea să se fută în gură la câteva minute, să se urle cuvinte profane la câteva propoziții și e și mai aiurea când aceste cuvinte ies din gura unui puști care nici floci la puță n-are.
Dar asta nu e nimic, e musai să se borască, dacă o face o femeie și o face în jeturi cât mai lungi și mai dese e și mai bine.
Filmul e doldora de glume despre pedofilie, despre mătărângi mari, curg poantele cu căcat și mațe împrăștiate. Din păcate, pe unele se accentuează mult prea mult astfel încât își pierd efectul și chiar dacă la început pot părea comice, după ce îți sunt băgate pe gât de câteva ori în câteva secunde, deja efectul dispare. Vedeți ca exemplu ciocanul lui Thor din trailer, acolo e amuzant, pentru că îl vezi doar pentru câteva secunde, dar în film insistă de te apucă toate năbădăile.
Ce să mai, partea bună e umbrită de acest comic care nu te amuză, ci nu face decât să te scârbească, se vede că scenariștii, care-s și regizorii, nu au cine știe ce în cap, au avut câteva momente inspirate dar în rest și-au zis că e mai bine să umple filmul de înjurături și rahat în orice formă.
Cele mai amuzante poante sunt cele nevorbite, adică imaginile de început și de sfârșit care prezintă poze din vacanțele altor oameni. E și o glumă cu caracter subliminal care spune ceva dar de fapt face referire la primul Vacation, și asta furată din al doilea Jump Street.
Din păcate nici modul de filmare nu e unul din cale afară de reușit, mai ales secvența cu caiacul se vedea de la o poștă că a fost realizată în fața unui ecran verde, la fel și o parte din călătoria cu mașina e falsă, mașină care devine un punct central al glumelor, unele reușite, majoritatea nasoale, plictisitoare la un moment dat.
Ed Helms și Christina Applegate întruchipează cuplul sictirit, îi știți, pe el din Hungover, pe ea evident din Familia Bundy, se mai remarcă domnul Thor într-o apariție secundară dar pe care o ții minte.
Deși avea potențial, per total filmul m-a dezamăgit, nota 4, mai mult nu merită, aspectele pozitive sunt prea puține și sunt puse în umbră de nepriceperea celor 2 regizori/scenariști care sunt și ei abia la primul film mai acătării din carieră, din păcate au dat un mare rateu.
Trailer
