Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Nu este greu de intuit despre ce este Escape from Pretoria. De cele mai multe ori când titlul unui film începe cu Escape, atunci cel mai probabil avem de-a face cu o cabană cu zăbrele, un incubator matur, o internare la beznă, pe înțelesul tuturor, cu o pușcărie.
Și unde este pârnaie, automat este și dorință de evadare.
Escape from Pretoria este bazat pe fapte reale și ne dezvăluie destinul a doi albi, Tim Jenkin (Daniel Radlicffe) și Stephen Lee (Daniel Webber), care luptă împotriva apartheidului în Africa de Sud de la finele anilor 1970.
Cum acțiunile lor, chiar dacă sunt neviolente la bază, doar împrăștie fluturași care cer răscoală împotriva politicii sud-africane de segregare pe baza culorii pielii, atrag atenția poliției, cei doi pică-n mâinile poterii și verdictul pentru împărțirea câtorva hârtii este devastator. Tim, văzut drept cap al răutăților, primește 12 ani de închisoare, în timp ce Stephen scapă ieftin, „decât” cu 8 ani.
Mai degrabă ar fi masacrat un sat plin de băștinași negri și ar fi primit mai puțini ani de pușcărie.
Odată ajunși la închisoarea din Pretoria singurul lor gând este să îndeplinească primul cuvânt din titlul filmului, anume escape, evadarea din labirintul zăvorât. Așa că se pun pe scormonit potorci. Ca un mic indiciu, fostul președinte Emil Constantinescu nu era bun aici, cu sloganul lui te dădea imediat în gât.
Nu vă imaginați că Escape from Pretoria ar fi vreun Escape plan, adică un film fantezist cu acțiuni spectaculoase și rezolvări de stă țâța vacii erectă în unghi drept.
Totuși, filmul este bazat pe fapte reale, deci cât să înflorească și el ceea ce se petrece în mijlocul taberei de ocnași?
Este conturat pe calapodul unor filme clasice de acest gen, precum The great escape sau Escape from Alcatraz, adică ritmul curge lent, ca să vezi drăcie, fix ca la petrecerea cu cătușe, nu este nicio grabă nicăieri, camera se concentrează pe personajele care își ispășesc niște pedepse halucinante pentru o faptă de nimic, pentru apelarea la dreptul de liberă exprimare.
Cum Escape from Pretoria nu are acțiune mai deloc în genul celei care provoacă adrenalină, trebuie să ne recompenseze cu altceva, și o face cu o tensiune ce atinge etajele superioare ale suportabilității, folosindu-se de niște scene simple, elementare, dar foarte bine realizate și, având în vedere contextul în care au loc, trezesc palpitații la fiecare scârțâit de respirație.
Și faptul că secvențele sunt tangențiale cu realitatea, nu știu cât de reale sunt, că nu cunosc povestea, dar bag seamă nu bagă multă abureală, asta le conferă un grad suplimentar de teroare psihologică și amplifică sindromul „menghina bucilor”.
M-a surprins faptul că filmul nu este violent, mai bine-zis nu prea violent, la o adică, dacă te comportai cum îți dicta patronul preasfânt, liderul suprem, sanctitatea sa, albul cu chipiu și burta cort de balenă, o duceai destul de bine.
Dar asta nu înseamnă că filmul nu șochează dezvăluind prin scene subtile cât de infectă a fost gândirea albilor retardați, care se credeau mai presus de oricine și îi tratau pe ceilalți cu o desconsiderare pe care nici Satana nu ar fi avut-o față de cei fără de păcat.
Filmul este mai un thriller procedural, bazat pe soluție și execuție și arată că omul, când este încolțit, își bagă-n viteză creierul pentru a găsi rezolvări ingenioase, corecte sau nu, rămâne de văzut, dar inventive.
Dacă îl porcăiam pe Daniel Radcliffe în Guns akimbo că se bagă-n toate aiurelile, acum trebuie să îl laud pentru că a ales acest rol din Escape from Pretoria, un film bun, care generează tensiune din nimic și, dacă nu cunoști povestea reală, te lasă într-o permanentă stare de incertitudine, neștiind ce urmează să se întâmple.
Are și puncte slabe, concentrându-se prea mult pe partea tehnică, filmul cam lasă de izbeliște caracterizarea personajelor, nu prea se sinchisește să dezvolte protagoniștii, merge pe principiul: Ăștia doi sunt băieți fani, doritori de dreptate, restul nu vă interesează ce, unde, cum și când.
Și mi-a dat cu cuie ruginite pe la urechi accentele săltărețe ale actorilor, când vorbeau cu accent puternic, când uitau să-l mai bage în dialoguri.
Nu o fi cel mai șmecher film cu acțiunea plasată într-o hândeală, sunt ignorant și nu am idee cât de fidel este poveștii pe care se bazează, dar Escape from Pretoria mi-a plăcut, te ține-n priză în permanență, ca încărcătorul de mobil, pe parcursul duratei sale, iar informațiile primite te lovesc în moalele capului și îți întăresc ideea că inamicul cel mai mare al umanității este prostia umană.
Sentința mea pentru Escape from Pretoria este 8 de neclintit, fără drept de eliberare condiționată.
(4 / 5)
Trailer:
